Rezistența microbiană - o problemă majoră de sănătate

“The unprepared mind cannot see the outstretched hand of opportunity.” – Alexander Fleming

În 1928, Alexander Fleming descoperea penicilina și în 1943 începea utilizarea acesteia pentru a trata infecțiile bacteriene. Descoperirea penicilinei și ulterior a celorlalte clase de antibiotice a reprezentat un pas uriaș pentru medicina modernă și a ajutat la salvarea a milioane de vieți. Decesele cauzate de bolile infecțioase au scăzut cu aproximativ 70% după introducerea pe piață a antibioticelor (5).

În discursul său de acceptare a premiului Nobel “pentru descoperirea penicilinei și a efectului său curativ în diferite boli infecțioase” acordat în 1945, Fleming avertiza asupra faptului că bacteriile pot deveni rezistente la penicilină dacă sunt expuse la doze care nu sunt suficiente pentru a fi letale pentru bacterie. Avertismentul său s-a dovedit a fi real, astfel încât în anii 50 rezistența la penicilină devenise deja o problemă importantă. Treptat, treptat s-a înregistrat rezistență și la clasele de antibiotice ulterior descoperite, ajungându-se să se constate o rezistență bacteriană la aproape toate antibioticele folosite.

Rezistența microorganismelor, printre care și a bacteriilor, la medicamentele utilizate împotriva lor reprezintă o problemă majoră de sănătate și o amenințare importantă astfel încât se impun măsuri cât mai rapide și coordonate pentru a o combate.

Se estimează că anual mor 700 000 de persoane din cauza bolilor provocate de agenți patogeni rezistenți la medicamente, iar previziunile nu sunt deloc optimiste. Organizația Națiunilor Unite (ONU) preconizează că s-ar putea ajunge la 10 milioane de morți din această cauză, până în 2050, dacă nu se iau măsuri concrete și urgente (2,5).

Rezistența la antimicrobiene (medicamente din care fac parte și antibioticele) apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții nu mai sunt afectate de acțiunea medicamentelor, astfel că infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat. Ca urmare, medicamentele devin ineficiente și infecțiile persistă în organism, crescând riscul de răspândire la alții.

Bacteriile sunt cele care devin rezistente la antibiotice și nu oamenii sau animalele, astfel încât chiar dacă nu am consumat niciodată antibiotice tot ne putem infecta cu o bacterie rezistentă la antibiotice.

Rezistența microbiană – o problemă majoră de sănătate

Rezistența la antibiotice duce la costuri medicale mai mari, la creșterea duratei de spitalizare și a mortalității.

Pentru a atrage atenția asupra gravității și a implicațiilor majore, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) marchează anual în luna noiembrie World Antimicrobial Awareness Week, prin care își propune să crească gradul de conștientizare asupra rezistenței la antimicrobiene globale și să încurajeze cele mai bune practici pentru a evita apariția și răspândirea în continuare a infecțiilor rezistente la medicamente.

Comisia Europeană a înțeles, de asemenea, gravitatea situației legată de rezistența la antimicrobiene și, ca urmare, consideră rezistența microbiană o prioritate.

Eforturile globale includ Declarația politică a Națiunilor Unite din 2016 privind rezistența la antimicrobiene (RAM) și Planul global de acțiune al OMS din 2015 privind RAM, care a fost adoptat ulterior de Organizația mondială pentru sănătate animală (OIE) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) (6).

Cauze ale apariției rezistenței la antibiotice

Pacient – Utilizarea excesivă/incorectă

Deși rezistența la antibiotice poate apărea și în mod spontan, prin mutații, studiile au arătat o relație directă între consumul de antibiotice și apariția și răspândirea de tulpini de bacterii rezistente la antibiotice. La bacterii, din cauza transferului orizontal de gene (de la bacteriile înrudite sau nu, prin intermediul plasmidelor), rezistența la antibiotice poate fi transferată între specii diferite de bacterii.

Utilizarea antibioticelor când nu sunt necesare (de exemplu în infecții virale), administrarea unor doze necorespunzătoare, nerespectarea duratei de tratament sunt factori care pot conduce la apariția de bacterii rezistente la antibiotice.

Din păcate, România se află pe un loc fruntaș, deloc de dorit, la consumul de antibiotice, fapt care conduce la apariția a tot mai multe cazuri de bacterii rezistente la antibiotice (3).

Medic – Prescriere incorectă

Dar nu doar pacienții sunt cei care abuzează de antibiotice, ci și medicii prescriu excesiv, când nu e necesar, astfel de medicamente, contribuind la adâncirea problemei.

Unele rapoarte arată un procent îngrijorător de mare de prescriere de antibiotice atunci când nu sunt necesare, alegerea greșită a antibioticului și a duratei de tratament (1). Toate acestea nu fac decât să crească rezistența la antibiotice.

Utilizarea agricolă extinsă

Utilizarea antibioticelor la animale, pentru a promova creșterea și a preveni infecțiile, este o practică întâlnită la nivel mondial. Se estimează că aproximativ 80% dintre antibioticele vândute în SUA sunt destinate animalelor (1).

Antibioticele consumate de animale sunt ingerate de oameni prin consumul de carne și același lucru se întâmplă cu bacteriile rezistente la antibiotice.

Utilizarea de antibiotice în agricultură are efecte și asupra microbiomului mediului înconjurător.

Din fericire, rapoarte recente arată o reducere a consumului de antibiotice la animale utilizate pentru hrană (4).

Lipsa disponibilității unor antibiotice noi

Deoarece dezvoltarea unor noi clase de antibiotice nu e considerată a fi profitabilă, companiile farmaceutice nu par a fi dispuse să investească în acest proces.

Un articol publicat in revista Nature (5) arată că în 2017, în SUA, costul estimativ al dezvoltării unui antibiotic era de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, în timp ce venitul mediu generat de vânzarea acestuia s-ar ridica doar la 46 milioane de dolari pe an. Ca urmare, companiile farmaceutice își îndreaptă atenția către alte medicamente care generează venituri mai mari și descoperirea unor antibiotice noi devine ceva aproape imposibil de atins.

De asemenea, medicii sunt refractari la a prescrie antibiotice noi, fapt care ar duce la o întârziere a apariției rezistenței microbiene.

Concluzii

Rezistența la antibiotice este o problemă majoră, prezentă la nivel mondial, cu implicații grave pentru sănătatea oamenilor și care implică costuri foarte mari.

La nivel mondial, se iau măsuri pentru adoptarea și implementarea unor ghiduri și strategii referitoare la abordarea rezistenței la antimicrobiene (incluzând aici și antibioticele).

Dincolo de măsurile pe care le adoptă autoritățile, fiecare dintre noi poate acționa pentru a întârzia apariția rezistenței la antibiotice.

Ce putem face oricare dintre noi, pentru a stopa această problemă? Să utilizăm antibiotice doar la recomandarea medicului, când este strict necesar, urmărind întocmai schema de tratament prescrisă.