50+ efecte pe termen lung ale COVID-19: o revizuire generică a datelor medicale

Majoritatea persoanelor cu COVID-19* au simptome pentru o perioadă scurtă de timp (câteva zile) și apoi se recuperează în câteva săptămâni. Timpul de recuperare după COVID-19 este diferit pentru fiecare persoană în parte, în funcție de severitatea bolii la nivel individual și poate depinde de alte probleme de sănătate existente. Unele persoane se confruntă cu probleme de sănătate pe termen lung după ce au avut COVID-19, continuă să se simtă rău timp de câteva luni după boala inițială. Acest sindrom se numește „COVID lung” și poate dura multe săptămâni și chiar luni, inclusiv după ce o persoană nu mai are virusul (negativare la teste clinice), respectiv atât după cazurile grave (ce necesită spitalizare sau chiar intubare), cât și după cazurile de infecție ușoară cu COVID-19 (ce nu au necesitat spitalizare).

COVID-19 se dovedește a fi mult mai mult decât o boală respiratorie. Ea poate afecta multe organe, nu doar plămânii – de la piele și mușchi la ochi, inimă, sistem nervos și rinichi – creând probleme de sănătate pe termen lung. Multe efecte secundare pe termen lung ale COVID-19 nu sunt încă suficient sau chiar deloc cunoscute. COVID-19 poate implica persistență, sechele și alte complicații medicale care durează mult după recuperarea inițială. Semnele și simptomele cele mai des întâlnite, care pot continua după ce oamenii se infectează pentru prima dată, sunt: oboseală, dificultăți de respirație, o tuse persistentă, durere în piept, dureri articulare și / sau musculare,  energie insuficientă pentru a face mișcare, febră, dureri de cap, vedere încețoșată, confuzie, probleme cu memoria și dificultăți de gândire clară (“creier încețoșat”), depresie și / sau anxietate. Cercetările mai arată că infecția cu COVID-19 poate afecta creierul și sistemul nervos central, iar unii oameni care și-au revenit au raportat simptome grave, precum halucinații sau chiar paranoia. Studiile arată că aceste simptome sunt mai frecvente la pacienții care au avut forme severe de boală.

„Persoanele care se recuperează după COVID-19 pot avea mai târziu o serie de probleme respiratorii, cardiace și renale. De asemenea, au un risc crescut de apariție a cheagurilor de sânge, care pot duce la un accident vascular cerebral sau un atac de cord”, explică Dr. Laurie Jacobs, coordonatoare la Departamentul de Medicină Internă de la Centrul Medical al Universității Hackensack, New Jersey,  Statele Unite [1].

Probabilitatea ca un pacient să dezvolte simptome persistente este dificil de determinat, deoarece există în prezent mai multe studii în curs care monitorizează supraviețuitorii pentru diferite perioade de timp. Datele dintr-o aplicație în care milioane de oameni din toată lumea și-au raportat simptomele sugerează că riscul de a dezvolta COVID lung crește odată cu vârsta.  Ratele de COVID lung variază de la aproximativ 1 până la 2% pentru persoanele în vârstă de 20 de ani la aproximativ 5% pentru persoanele în vârstă de 60 de ani [2].

În privința vaccinului, în primul rând, riscul de a contracta COVID este redus cu cel puțin 60% după un singur vaccin și cu cel puțin 85% după o dublă vaccinare iar dacă o persoană face COVID după vaccinare, riscul de a dezvolta COVID lung este redus dramatic, iar acest lucru este valabil pentru toate grupele de vârstă [2].

Un articol detaliat a fost publicat în urmă cu câteva luni de către Lopez-Leon et al. după un studiu sistematic asupra efectelor COVID-19 pe termen lung [3]. Articolul a identificat articole cu date originale, provenite din studii cu cel puțin 100 de pacienți în bazele de date științifice LitCOVID și Embase. Au fost identificate în total 18.251 de publicații, dintre care 15 au îndeplinit criteriile de includere. Prevalența a 55 de efecte distincte pe termen lung a fost evidențiată în urma analizei a 47.910 pacienți cu vârsta cuprinsa între 17 si 87 ani. Studiile incluse au definit COVID-ul de lungă durată după efectele/simptomele produse între 14 și 110 de zile după infecția virală inițială. S-a estimat că un procent minim de 80% dintre pacienții infectați cu SARS-CoV-2 au dezvoltat unul sau mai multe simptome pe termen lung. Cele mai frecvente cinci simptome au fost oboseala (58%), cefaleea (44%), tulburarea de atenție (27%), căderea părului (25%) și dispneea (24%). Alte câteva aspecte din datele publicate în acest articol merită o atenție deosebită și le vom prezenta detaliat.

Anomalii ale parametrilor de laborator. Parametrii măsurabili au inclus 6 parametri de laborator cu valori ridicate. Astfel, o radiografiere toracică/CT anormală a fost observată la 34% dintre pacienți. Markerii biomoleculari raportați cu valori ridicate au fost: D-dimer la 20% din pacienți, N-terminal (NT)-pro hormon BNP (NT-proBNP) la 11%, proteina C reactivă (CRP) la 8%, feritina serică la 8%, procalcitonina la 4% și interleukina-6 (IL-6) la 3% din pacienți.

Prevalența efectelor pe termen lung la pacienții cu COVID-19. Au fost identificate un total de 55 de efecte pe termen lung asociate cu COVID-19 în literatura de specialitate. Majoritatea efectelor corespund simptomelor clinice precum oboseala, cefaleea, durerile articulare, anosmia, ageuzia etc. În plus, au fost prezente și boli precum accidentul vascular cerebral și diabetul zaharat. Au fost posibile 21 de meta-analize. În rest, prevalența a fost estimată folosind o singură cohortă. Meta-analiza studiilor (n = 7) care au inclus o estimare pentru un simptom sau mai multe a raportat că 80% dintre pacienții cu COVID-19 continuă să aibă cel puțin un simptom dincolo de 2 săptămâni după infecția acută.

Prevalența generală a celor mai frecvente simptome. Cele mai frecvente 5 manifestări au fost oboseala 58%, cefaleea 44%, tulburarea de atenție 27%, căderea părului 25%, dispnee 24%. Alte simptome au fost legate de boli pulmonare (tuse, disconfort toracic, capacitate pulmonară redusă de difuzie, apnee în somn și fibroză pulmonară), cardiovasculare (aritmii, miocardită), neurologice (demență, depresie, anxietate, tulburări de atenție, tulburări obsesiv-compulsive), iar altele au fost nespecifice, cum ar fi căderea părului, tinitusul și transpirația nocturnă. O reprezentare grafică sugestivă a acestor simptome și frecvența lor se găsește în figura care însoțește articolul (vezi Figura). Câteva studii au raportat că oboseala a fost mai frecventă la femei, iar un studiu a raportat că polipneea și alopecia (căderea părului) post-activitate au fost mai frecvente la femei. Restul studiilor nu și-au stratificat concret rezultatele în funcție de vârstă sau sex. Toate detaliile studiului sunt disponibile aici [1].

Toate aceste studii duc la concluzia că echipele și studiile multidisciplinare sunt esențiale pentru dezvoltarea măsurilor preventive, a tehnicilor de reabilitare și a strategiilor de management clinic cu perspective ale pacienților, concepute pentru a aborda îngrijirea de lungă durată pentru COVID-19, mai ales pentru Romania unde nivelul de vaccinare al populației este unul foarte scăzut iar riscul de cazuri grave este foarte mare. Focarele de COVID-19 pot fi controlate sau oprite prin vaccinare, dar respingerea vaccinului ridică probleme serioase și mută presiunea asupra sistemului medical din România. Aceste aspecte sunt deosebit de importante, asa cum reiese dintr-un studiu coordonat de către colegul nostru Flavius-Cristian Mărcău si realizat împreună cu alți doi cercetători de la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, privind refuzul vaccinării împotriva COVID-19 în România [4]. Efectuat pe un eșantion reprezentativ al populației din România, prin acest studiu a fost evidențiată o „frică de vaccin” determinată de teoriile conspirației, lipsa de educație medicală sau pur și simplu teama de noutate.

Acceptarea vaccinării împotriva COVID-19 este un pas foarte important spre controlul focarelor de COVID-19 în comunitate, a diminuării impactului COVID lung în populație și scăderea presiunii asupra sistemului medical prin reducerea internărilor în spitale și a deceselor.

Referințe

[1] Laurie G. Jacobs et al., “Persistence of symptoms and quality of life at 35 days after hospitalization for COVID-19 infection”, PLoS ONE 15 (2020) e0243882, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0243882

[2] ZOE COVID Study Long COVID: What do we know so far? (publicat 27 Iulie 2021) https://covid.joinzoe.com/post/long-covid-what-do-we-know-so-far

[3] Lopez-Leon et al., “More than 50 long‑term effects of COVID‑19: a systematic review and meta‑analysis”, Scientific Reports 11 (2021) 16144, https://doi.org/10.1038/s41598-021-95565-8

[4] Flavius-Cristian Mărcău et al., “Study on the Refusal of Vaccination against COVID-19 in Romania”, Vaccines 2022 (2022) 261, https://doi.org/10.3390/vaccines10020261 

Referințe (pentru aprofundare)

• Paraschiva Postolache, M.D., Ph.D. (Editor), Darcy D. Marciniuk, M.D. (Editor)- Handbook of Pulmonary Rehabilitation. Nova Science Publishers, December 2020. ISBN: 978-1-53618-812-7 https://novapublishers.com/shop/handbook-of-pulmonary-rehabilitation/
• Gabriela Mirescu, Tudor Toma et al., „Compas – Dincolo de pandemie: cum vom trăi cu virusul?”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 11 Februarie 2022)
• Tudor Toma, „OPINIE – Tudor Toma, medic pneumolog român în Marea Britanie”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 4 August 2020)
• Cătălin Constantinescu, „Studiu privind refuzul vaccinării împotriva COVID-19 în România”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 10 Februarie 2022)
• Iulia Constantin, „Imunitatea de grup”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 15 Iunie 2021)
• Mihaela Sava, „O treime din cei infectați cu Covid 19 nu dezvoltă simptome și îl pot da mai departe fără să știe”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 9 Mai 2020)
• Crina Petec Călin, „Despre vaccinare, imunizare și paradoxul românesc al neîncrederii în știință”, Rețeaua de Solidaritate & Radio România Cultural – Corina Cernea în emisiunea „Diaspora. Dincolo de granițe” (publicat: 5 Noiembrie 2021)
• Cătălin Constantinescu, „Virusurile, molecule pseudo-vii …”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 11 Mai 2020)
• Cătălin Constantinescu, „Testarea moleculară: cum se face și de ce apar rezultate false. Putem vorbi de un vaccin?”, Rețeaua de Solidaritate (publicat: 11 Mai 2020)
• Oana Despa, “De ce și-au pierdut românii interesul pentru vaccinare după ce amenințarea certificatului verde a dispărut”, Europa Liberă România (2021), https://romania.europalibera.org/a/certificat-verde-romania/31546136.html

Rezumat, traducere și adaptare text/grafică din redacția Rețeaua de Solidaritate:

• Dr. Cătălin-Daniel Constantinescu, cercetător științific, CNRS, Franța
• Cristina Smeu, voluntar, Glasgow, Scoția
• Șerban Leafă, România
• Dr. Alina Jurcoane, coordonator de proiecte, Frankfurt, Germania

* COVID-19 – abreviere din engleză Coronavirus Disease 2019, un sindrom respirator viral cauzat de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) apărut prima dată în 2019

Notă: Porțiuni din textul articolului și imaginea sunt traduse și adaptate din articolul Lopez-Leon et al, Scientific Reports 2021 [3] cu licență Creative Commons Attribution 4.0 International License. O copie a acestei licențe găsiți aici: http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/