Colegul nostru, sociologul Lucian Mățăoanu ne-a sprijinit prin elaborarea unui chestionar dedicat medicilor ce s-au alăturat voluntar Rețelei de Solidaritate, care profesează atât în România, cât și în străinătate, obiectivul fiind extinderea grupurilor de lucru pe specializări și colaborarea aplicată transfrontalieră.
Acest prim exercițiu de cunoaștere s-a dovedit foarte util, dezvăluind aspecte surprinzătoare, nevoi și priorități imediate, dar și viziuni care reflectă diferențele organizatorice între sistemele sanitare. Analiza datelor, corelarea și gruparea seturilor de probleme, dar mai ales interpretarea lor contextuală au fost realizate cu rapiditate și eficiență, care alături de o reprezentare grafică sugestivă ne dau ocazia de a vă supune atenției câteva din concluziile desprinse. Exercițiul de consultare, în plină criză COVID-19, s-a referit în special la situația actuală, dar nu a exclus direcții pentru politici de sănătate publică viitoare, de reformă a sistemului.
Există speranța ca o parte din măsurile urgente adoptate acum, dovedindu-și utilitatea și eficiența, să fie păstrate nu doar ca bune practici, ci ca abordare permanentă pentru îmbunătățirea unor segmente din sănătate.
Fără a intra în detalii despre arta redactării instrumentelor de consultare, cifrelor și interpretărilor, inițiatorii au optat pentru întrebări de tip deschis, pentru a lăsa libertatea de abordare neconstrânsă a unor subiecte. Dintre repondeți se constată o pondere egală între medicii care practică în România și cei din diaspora. Din analiza răspunsurilor primite se observă diferențe de perspectivă și viziune privind politicile de sănătate între medicii din diaspora, obișnuiți cu un sistem stabil, funcțional și performant, și medicii din România, care sunt adesea supuși unor situații de nesiguranță si incertitudini privind condițiile de lucru, relațiile cu superiorii sau cu autoritățile. Astfel, în vreme ce medicii din diaspora se concentrează pe aspecte de organizare care să ducă la o mai bună funcționare a sistemului de sănatate pe termen lung, medicii din țară, mereu confruntați cu neajunsuri, formulează cereri legate strict de echipamente sau de informații vitale în contextul crizei sanitare.
Primul rezultat, care a bucurat enorm echipa Reteaua de Solidaritate a accentuat a dorința de extindere a voluntariatului medicilor prin scrierea de articole de specialitate, dedicarea experienței în grupuri de lucru și participarea la videoconferințe și evenimente profesionale în mediul online. Această deschidere s-a manifestat din partea majorității respondenților (79%), confirmând necesitatea urgenta a schimburilor de informații și experiență, dar și a metodelor actuale de cooperare internațională în mediul online.
Domeniile de interes imediat catalogate, față de care medicii au formulat recomandări, propuneri de optimizare, dar și îngrijorări și nevoi urgente de abordare și rezolvare sunt sumarizate astfel:
1.Cerințe privind situația spitalelor și activitatea Direcțiilor de sănătate publică, managementul spitalelor
- Statistică la nivel național cu ocuparea locurilor în spitale COVID, cu raportare centralizată și verificarea internărilor în spitalele suport COVID-19 (există în continuare alte patologii internate, deși spitalul este declarat COVID)
- Identificarea urgentă a nevoilor reale de echipament de protecție, medicamente, personal medical și asigurarea necesarului, inclusiv dotarea cu termoscannere, monitoare funcții vitale, ventilatoare
- Aportul DSP-urilor la realizarea corectă a tuturor circuitelor funcționale, atât pentru pacienți contaminați, suspecți și pacienți necontaminați, instalarea sistemelor de izolare de tip modular
- Managementul corect al resurselor, prioritizarea testării personalului medical
- Parcursul pacienților posibil suspecți să fie gestionat corespunzător, prin izolare, îngrijiri la domiciliu și urmărire epidemiologică, după caz
- Pregătirea spitalelor orășenești ca centre de îngrijiri paliative pentru cazurile COVID-19
- O mai bună organizare a sistemului sanitar prin depolitizarea funcțiilor de conducere din spitale și DSP-uri, ocuparea funcțiilor pe baza competențelor
- Protocoale specifice mai bine implementate, personal medical mai bine instruit, profesioniști în funcțiile cheie, decizionale
- Cerințe privind autoritățile:
- Blocarea prin OUG a prețurilor la materiile prime și materialele de primă necesitate în sistemul sanitar, combaterea speculei și a prețurilor explozive
- Realizarea unor stocuri de rezervă pentru situații de criză
- Pornirea liniilor de producție pe plan intern pentru medicamente și echipamente, inclusiv ventilatoare pentru ATI
- Atenționarea asupra pacienților cu alte patologii și blocarea accesului la îngrijiri medicale curente
- Implicarea sistemului medical privat, în special a laboratoarelor de analize în efectuarea procedurilor de testare
- Verificarea modului în care sunt distribuite echipamentele de protecție în unitățile sanitare
- PRELUNGIREA MĂSURII DE DISTANȚARE SOCIALĂ datorită incapacității sistemului spitalicesc de a prelua un aflux mare de pacienți
- Redimensionarea pentru viitor a sectorului ATI, prin număr de paturi și mărirea numărului de rezidenți în specialitate
- Testare și triaj
- Testare lărgită prin modificarea definiției de caz , testarea cu prioritate a personalului medical și a celor din prima linie de răspuns de urgență
- Un mai bun triaj al pacienților în medicina primară pentru a evita colapsarea spitalelor
- Modificarea sistemului de triaj impus prin Ordinul din 03.04.2020 : datorită procentului mare de asimptomatici COVID-19 este necesară izolarea și testarea tuturor (și a celor fară simptome respiratorii), și abia apoi direcționarea lor pe secții
- Asigurarea unui mix de testare pCR-teste rapide care să poată verifica nivelul de infectare al personalului medical cât mai rapid și cât mai extins
- Testarea tuturor pacienților care se internează, indiferent de spital
- Plan eficient de izolare a suspecților în spitale
- Recomandări pentru protejarea cadrelor medicale
- Asigurarea echipamentelor adecvate de protecție pentru toate categoriile de cadre medicale
- Implementarea protocoalelor și asigurarea instruirii specifice
- Protejarea cadrelor medicale cu comorbidități prin reducerea riscurilor din prima linie COVID-19, recunoașterea infectării COVID-19 ca risc profesional
- Suport și plan strategic clar pentru medicii de familie pentru a le facilita acestora managementul pacienților cu simptome ușoare
- Măsuri specifice pentru familii formate din cadre medicale, cu copii
- Comunicare/Transparență
- Transparență în procedurile de aprovizionare și repartizarea resurselor, inclusiv cele provenite din donații și prin organizațiile societății civile din țară și diaspora
- Transparență în raportarea cazurilor/deceselor, publicarea datelor pentru fiecare oraș
- Transparența în cheltuirea banului public
- Responsabilizarea media, prezentare corectă a informațiilor către public
- Comunicare : informarea și educarea populației despre măsurile necesare de igienă și importanța prevenției
- Înțelegerea nevoilor tuturor categoriilor de cetățeni afectați socio-economic
- Comunicare interdisciplinară, inter-instituțională și cu organizațiile din societatea civilă pentru colaborare și suport reciproc
Aceasta este doar o expunere punctuală a problematicilor care îi preocupă pe cei din linia întâi. Ne propunem să revenim pentru analiza substanțială a fiecărei teme majore,pentru a găsi împreună modalitățile concrete de adresare, concluzii și soluții firești, prin această inedită formă colaborativă, care se dovedește de bun augur.
Un chestionar realizat de Lucian Mățăoanu pentru Rețeaua de Solidaritate
A consemnat Roxana Fediuc
