Dr. Georgian Nedelcu – 2 Mai 2020
Încă de la declararea stării de urgență datorită pandemiei de COVID-19, procesul de predare-învățare s-a mutat în online, pentru a evita răspândirea virusului și îmbolnăvirea unui procent mult mai mare al populației. Însă, oare, chiar s-a mutat integral educația în online? Este predarea online la fel de eficientă ca predarea tradițională la clasă ori în sala de curs?
Trecerea la lecțiile online a fost o provocare pentru toți actorii implicați, pe care fiecare s-a văzut nevoit să o accepte. Dacă pentru majoritatea elevilor și a studenților această adaptare nu a fost atât de dificilă, pentru cadrele didactice a fost și este în continuare un proces problematic. În general, un cadru didactic, pe lângă timpul petrecut fizic la clasă, își petrecea enorm de mult timp în a pregăti lecțiile și evaluările elevilor. Acum, când această tranziție s-a întâmplat practic peste noapte, toate informațiile care erau expuse înainte la clasă trebuie transpunse în format electronic într-un mod cât mai clar, cât mai concis, dar și atractiv pentru elevi, respectiv studenți. Ceea ce necesită un timp și mai îndelungat necesar cadrelor didactice să pregătească lecțiile, diferențiat funcție de nivelul educațional acoperit. Pentru cadrele didactice universitare, care folosesc într-o proporție mai mare prezentări powerpoint sau alte mijloace moderne de predare, trecerea a fost cumva mai ușoară, pentru că deja aveau o bază de curs în format electronic. Din păcate, în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, unde metoda clasică de predare este mai intens folosită, trecerea a fost mai dificilă la început, pentru că fiecare a trebuit să-și găsească metoda de lucru, iar adaptarea la noua formulă durează. Pentru a ajuta cadrele didactice să-și desfășoare activitatea cât mai eficient au fost publicate de EduPedu.ro o multitudine de resurse și referințe pentru predarea și învățarea la distanță. Cu toate acestea, munca de a concepe lecțiile în noua formulă rămâne în sarcina cadrelor didactice.
Din fericire, elevii și studenții s-au adaptat în general foarte ușor și destul de rapid, asta probabil și datorită faptului că cei mai mulți au contact zilnic cu tehnologia. Un beneficiu al acestei metode – nuanțat de dna. Iulia David, conferențiar universitar la Facultatea de Chimie, Universitatea din București – este prezența ridicată la cursuri în rândul studenților și faptul că poate face mai multe aplicații si exerciții. Un răspuns pozitiv s-a văzut și din partea elevilor de liceu și școală generală, care și ei s-au adaptat destul de rapid. Din păcate, nu la fel se poate spune despre mulți elevi din mediul rural și comunitățile defavorizate, deoarece sunt multe cazuri unde aceștia sunt lipsiți de mijloace pentru participarea la procesul de învățare, iar autoritățile nu au luat încă măsuri în acest sens.
Chiar dacă această măsură de a face lecțiile online a fost una necesară și foarte bună în a evita o creștere exponențială a îmbolnăvirilor cu COVID-19, eficacitatea acesteia se va vedea în timp. Evident că are unele avantaje, însă nu poate înlocui complet activitatea față-în-față, care implică comportamente complexe cu impact în formarea tinerilor. Mai mult, elevii și studenții din ani terminali, care urmează să susțină examenele de promovare ale ciclurilor de studii prezintă un nivel de stres accentuat, față de cei din generațiile anterioare. Aceștia sunt înconjurați de incertitudini privind viitorul lor educațional, dar și lipsiți de contactul fizic cu colectivul de la școală, care este asemenea unui grup de suport emoțional. Așadar, o decizie diferențiată ar fi trebuit luată în funcție de vârsta elevilor și condițiile specifice tipului de învățământ. De exemplu, în învățământul universitar, se putea amâna începerea cursurilor în iunie sau iulie și reluarea lor într-o formă condensată, cu respectarea normelor necesare de siguranță sanitară. Dacă în cazul științelor umaniste întreg actul educațional se poate desfășura online, nu la fel se poate spune despre științele aplicate sau științe ale naturii unde activitatea experimentală și practica profesională sunt indispensabile și nu se pot organiza virtual.
Așadar, chiar dacă în acest moment procesul educațional este complet dat peste cap, atât pentru elevi cât și pentru cadre didactice, important este că se caută în permanență soluții pentru depășirea neajunsurilor, iar cadrele didactice depun eforturi considerabile pentru creșterea eficienței predării online.
Mulțumiri tuturor cadrelor didactice care depun eforturi suplimentare în a pregăti materiale didactice de înaltă calitate și se străduiesc să ofere elevilor și studenților un proces de predare-învățare cât mai eficient.
Mulțumiri speciale pentru împărtășirea experienței de până acum și timpul acordat Dnei. Conf. Univ. Iulia David – Facultatea de Chimie, Universitatea din București; Dnei. Cornelia Tudor – profesor de chimie la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Buzău; Dnei. Nicoleta Vlad – profesor de Limba și Literatura Română la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Buzău; Dnei. Valerica Cernat – profesor de Religie la Școala Gimnazială ”Gheorghe Munteanu Murgoci” Bisoca; Dnei. Nicoleta Petre – Secretar la Școala Gimnazială Largu.
