„Ca prinț sărac, slab și bolnăvicios, impunător printr-o știință enciclopedică, dobândită de douăzeci de ani între un duel și un banchet intim, ca un original de care nu se putea apropia nimeni fără a fi uimit și rănit de uimirile și însușirile lui superioare și de inferioritatea unui spirit agresiv, care nu cruța nimic, nici pentru cel mai sfânt principiu ori pentru cea mai firească legătură, astfel căzu el în Iași la 1856“. – Nicolae Iorga
Scriitor, filolog, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric, om politic, prozator, poet, dramaturg, jurnalist, gânditor, ziarist, eseist, folosof, arhitect – într-un singur nume: Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut și a copilărit în Basarabia ocupată de Imperiul Rus. Până la vârsta de 12 ani a fost elev în diferite școli din Polonia. La Chişinău, B.P.Hasdeu își continuă parțial studiile la Liceul regional din Chişinău (1852-1853), atrăgând atenţia printr-o memorie extraordinară. A studiat la universitatea din Harkov (1855-1856), unde a făcut studii de drept și a audiat cursuri de istorie şi filologie. Din păcate, nu absolvă facultate, deoarece în 1854 se angajează ofițer în armata rusă, luând parte, pentru scurt timp, la războiul din Crimeea.
Dar când, în 1856, sudul Basarabiei a revenit Moldovei, Bogdan a decis să se mute în ținutul românesc pentru a scăpa de asuprirea și deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație. Patriotismul de care dădea dovadă Bogdan l-au făcut să piardă dreptul său de moștenire pe care îl avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei, autoritățile române refuzând extrădarea lui Bogdan cerută de către Imperiu Rus. Chiar dacă mai târziu acest drept i-a fost recunoscut pe cale judiciară, Bogdan a renunțat la moștenirea familiei pentru a fi în țara lui, pentru România.
Din anul 1856 până la moartea sa, B.P. Hasdeu locuiește în diferite orașe ale teritoriului românesc, ocupând diferite posturi din domeniul învâțâmântului, dând naștere unor publicații prin care promova idei pașoptiste, colaborând cu numeroase ziare și cochetând cu politica. În această perioadă, B.P. Hasdeu s-a mai perfecționat în mai multe domenii în Polonia, dar a revenit tot timpul pe teritoriul românesc.
De ce am scris despre Bogdan Petriceicu Hasdeu? Pentru că B.P. Hasdeu, „un geniu de o înspăimântătoare vastitate”, după cum îl numea Mircea Eliade, s-a născut, a crescut, a studiat și și-a lăsat moștenirea faimiliei într-un teritoriu străin, pentru a putea încununa cultura românească prin cunoștințele și talentele sale. El este doar un exemplu din miile de români care au făcut, fac și vor face același lucru pentru țara noastră. Chiar dacă poate prima lor jumătate din viață și-o petrec în țări străine, sufletul este tot acasă, în România.
P.S.: Știați că fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu, a fost prima studentă româncă la Sorbona?
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu#Falsificator
