Cronica emisiunii Dialog cu Diaspora din 25 mai 2021
Link la înregistrarea emisiunii: https://youtu.be/SbtTPFHeWcI
În cadrul acestei întâlniri, Gabriela Mirescu, Sorin Popescu și invitatele lor – Dr Sandra Alexiu (București), Dr Angela Pârvu Brătulescu (Dublin) și Dr Roxana Sonea (Sâncraiu de Mureș) au dezbătut tema „ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE și oportunitățile restructurării sistemului de sănătate post-pandemie”
O dezbatere sinceră despre medicina primară în România și în alte țări din Europa, despre rolul cheie al medicilor de familie în timpul crizei sanitare și despre lecțiile pandemiei, ce deschid oportunități de reformă reală în sistemul românesc de sănătate.
Cuprins
- Din discuțiile cu invitații
- Despre medicina de familie în România;
- Despre medicina de familie în Irlanda;
- Despre experiența personală a participanților la discuții;
- Pandemia – provocările și oportunitățile crizei.
- Comentarii din public pe pagina de Facebook Rețeaua de Solidaritate
- Concluziile invitaților – puncte esențiale pentru dezvoltarea unei strategii naționale
- Despre invitați
1. Din discuțiile cu invitații s-au desprins câteva idei principale:
Despre medicina de familie în România
- CNAS (Casa națională de asigurări de sănătate) se comportă ca un finanțator – ordonator. CNAS are interes să-i ajungă banii. Cum se rezolvă conflictul cu nevoia de servicii? (Dr. Sorin Popescu);
- CNAS este depozitarul de bani – adună banii contribuabililor, dar cheltuiește în mod discreționar, pierzător, e ca un sac fără fund. Drumul banilor nu poate fi modificat în lipsa unei reforme (Dr. Sandra Alexiu);
- Din 2006-2007 se studiază sisteme de finanțare, dar niciodată nu s-a putut obține măcar o negociere. Nici lucrurile mărunte nu sunt rezolvate, nici măcar la presiunea de reformă a Băncii Mondiale (Dr. Sandra Alexiu);
- CNAS – condusă de oameni numiți politic, acolo se face politică. Casa rulează și bani de programe naționale de sănătate care ar trebui să fie la Ministerul Sănătății – pentru asigurați și neasigurați, ca screening și prevenție pentru populația generală (Dr. Sandra Alexiu);
- Nu s-a găsit o cale de negociere și dialog cu CNAS – discuții obositoare și de uzură (Dr. Sandra Alexiu);
- Pacientul nu este în centrul sistemului – pacienții sunt trimiși în toate părțile pentru a rezolva lucruri simple (Dr. Sandra Alexiu);
- Asistența medicală primară nu e același lucru cu medicina de familie ci este primul contact cu sistemul de sănătate – medici școlari, stomatology (Dr. Sandra Alexiu);
- Media de vârstă ridicată a medicilor de familie – 55 ani;
- Comunicarea – este important ca medicul de familie să vorbească publicului, să dea explicații pe înțelesul tuturor pe temele de interes – nivelul de educație medicală în România este foarte scăzut (Dr. Sandra Alexiu);
- Sistemul de pregătire în rezidențiat – stagiul în cabinete – prima oară există un modul în rural și modul de comunicare. IT și E-health, recent introduse pentru a îmbunătăți comunicarea (Dr. Sandra Alexiu);
- Birocrația – O mare parte din munca medicului de familie o reprezintă birocrația care răpește timp din actul medical (Dr. Roxana Sonea);
- Atunci când nu a funcționat sistemul informatic 2 (două) săptămâni, medicii de familie au funcționat ca doctori adevărați – era un moment de respiro – s-a îmbunătățit comunicarea între colegi și cu pacienții, le-au prescris medicamentele și analizele de care aveau nevoie, fără plafoane și alte constrângeri (Dr. Roxana Sonea);
- Medicul de familie încă nu are voie să prescrie medicamente uzuale (Dr. Sandra Alexiu);
- În alte state, medicina de familie este în centrul sistemului de sănătate, nu la baza lui (Dr. Sandra Alexiu).
Despre medicina de familie în Irlanda (Dr. Angela Pârvu Brătulescu)
- Orientare în sensul de business, fiecare cabinet are un administrator – practice manager;
- Majoritar auto finanțată, plus parțial din partea statului primesc o forma de finanțare pentru anumite servicii – vaccinurile gripale, în timpul sarcinii;
- Trebuie să asigure chiria spațiului, salariile pentru personalul din cabinet;
- Pacienții plătesc pentru consultație – fiecare medic de familie are o listă de tarife pentru servicii;
- Medicii de familie consultă 70% dintre pacienți, 10% merg la spital, 10% direct la farmacie, 10% nu se tratează în sistem;
- Din contribuțiile plătite de irlandezi, doar o mică parte merge spre sistemul de sănătate – statul asigură gratuit serviciile de urgență și componenta de sănătate publică – cum a fost cazul în pandemie. Gravidele au gratuitate absolută pentru că în Irlanda avortul este interzis și monitorizarea, analize, tot ce are nevoie pe timpul sarcinii se asigură de stat – prin medicii de familie, care au competențe în specializare;
- Medicul de familie are grijă de generații – de la tânăra gravidă, apoi de copii, adulți, vârstnici – pacienți de toate generațiile. Medicul de familie chiar devine parte din familiile pacienților;
- Medicii investesc în practici, cu cât au mai multe specializări cu atât plătesc ei mai multe asigurări și dotări, iar tarifele de consultații trebuie să reflecte costurile;
- Un medic de familie tratează în dermatologie, ORL, obstetrică ginecologie – după specializările urmate;
- Cursuri obligatorii în medicina generală, obstetrică-ginecologie, psihiatrie – urmate de stagii de 2 (doi) ani în centre de medicină de familie din mediul rural și 1 (un) an în urban;
- În sistemul de pregătire, rezidenții în medicina de familie sunt încurajați să analizeze sisteme de sănătate pentru comparații și propuneri de îmbunătățire, dar și cum se organizează fizic un cabinet (plan);
- Spitalele sunt la distanțe mari, 100-120 km.
Despre experiența personală a participanților la discuții
Dr Angela Pârvu Brătulescu
- Cunoscută ca doctor Angela din Dublin, originară din Basarabia;
- Director medical la Rețeaua Alpha Medics – servicii medicale pentru 10.000 de pacienți;
- A parcurs din nou etapele de pregătire în Irlanda – facultate, rezidențiat, specializări pentru că diploma din Moldova nu era recunoscută;
- Nu poate să creadă că nu s-au schimbat lucrurile de când a plecat din România. Cei care au constatat ca nu au viitor în țară, au plecat;
- În Irlanda, un medic de familie poate face foarte multe pentru un pacient, 70% din servicii sunt asigurate de medicul de familie.
Dr Roxana Sonea
- A crescut în comuna în care e medic acum, cunoaște pacienții și familiile, chiar pe cei mai vulnerabili cărora le e greu să se deplaseze la spitale și pe care trebuie să-i ajute.
- A decis să nu plece din România, deși a avut oferte;
- Legătură între pacient și medicul de familie este complexă, interacțiunea directă cu familia, în comunitate;
- Timpul ocupat cu hârtii – 2 (două) asistente care lucrează simultan pentru ca medicul de familie să acopere partea medicală;
- Dubla specializare ajută la supraviețuire – doar cu medicina de familie nu face față, e nevoie de servicii suplimentare, ca medicina muncii sau ecografie;
- Pacienții de generație tânără sunt mai educați și informați – e mai ușor să se discute cu ei despre recomandări și vaccinare.
Dr Sandra Alexiu
- Medicii de familie au fost pe buzele tuturor numai în perioade electorale, dar nu s-a făcut o reformă adevărată, nici finanțare adecvată;
- În spitale, la bugetari, salariile au crescut. Nu au crescut veniturile medicilor de familie;
- Toți își doresc un sistem ca cel francez, cu tarif unic de consultație – pacientul își recuperează suma parțial sau total funcție de asigurare;
- Foarte mulți medici de familie au plecat în Franța pentru că acolo li s-a oferit respect;
- Pacientul român s-a obișnuit ca totul să fie gratuit – momentul când s-a introdus coplata a fost dificil. În mediul rural există cultura de a oferi ceva medicului – dar nu are sens de șpagă. La frizer costă triplu decât o consultație la medicul de familie;
- La nicio conferință de presă de la Ministerul Sănătății nu sunt băgați în seamă, se propagă tot felul de știri false despre activitatea medicului de familie, cum că ar consulta prin geam, că dacă au lista de pacienți, ei primesc bani și nu fac nimic. Percepția generală eronată dar perpetuată e că cei care aleg Medicina de Familie la rezidențiat, ar fi cei mai slabi;
- În rural medicul se bucură de respectul comunității. Cei care au plecat din țară au făcut-o din cauza lipsei de respect din partea statului;
- Acum, din fericire, există acces la informație profesională în online. Cei care s-au pregătit la seminarii și au ajuns acolo sponsorizați de companii, au fost demonizați pentru asta;
- Presiunea pe sistem afectează pacienții – dar vorbim de presiune pentru dialog. Vocea pacienților nu se aude, societatea civilă funcționează slab în domeniu;
- Medicii de familie trebuie să fie invitați la negocieri – nu sunt simpli consultanți, dar asta împreună cu pacienții pe care-i reprezintă.
Dr. Sorin Popescu
- Alături de preot și învățător – medicul de țară era cel mai respectat;
- Întrebare: Este medicul de familie (MF) la baza sistemului medical din România?
- În spațiul public vorbim numai despre spitale și rar despre birocrația impusă medicului de familie;
- E nevoie de învățământ – de școli de medicină de familie care să asigure pregătirea adecvată.
Pandemia – provocările și oportunitățile crizei
- Mediul digital – CNAS a fost forțată să accepte telemedicine;
- Asociațiile medicilor de familie sunt foarte active – în partea de educație medicală în pandemie, la fiecare 2 zile, se desfășoară câte o prezentare online în ceea ce privește anumite proceduri și noutăți (Dr. Sandra Alexiu);
- Prescriere de medicamente din programele de sănătate;
- În sfârșit, vine vaccinul la cabinet, medicul de familie nu mai merge la coadă cu geanta frigorifică, ca pe vremuri la coada la butelii (Dr. Roxana Sonea);
- Se propagă fake news-ul – Medicii de Familie nu vor să vaccineze: fals – medicii de familie vaccinează toate categoriile de populație conform schemelor naționale (vaccinarea obligatorie la copii, antigripal vârstinici);
- Un sfert din medicii de familie vaccinează anti COVID: medicii de familie se „bat” de 20 de ani cu casa de asigurări, dar cererile lor sunt ignorate. În schimb, acum în pandemie li se cere să facă foarte mult: să fie prezenți în centre de vaccinare, dar în cabinete nu sunt practic plătiți, foarte mulți nu au primit stimulentele pentru COVID, după 1 (un) an, sistemul a înșelat așteptările Medicilor de Familie, care și-au pierdut încrederea (Dr. Roxana Sonea);
- Cabinetele MF au fost deschise tot timpul în pandemie – și-au continuat să vaccineze (Dr. Sandra Alexiu);
- Când s-au deschis centrele de vaccin anti COVID tot MF, împreună cu asistentele lor au mers și acolo, în contrature, pentru că nu s-au înscris medici din alte specializări ca neurologi sau chirurgi (Dr. Sandra Alexiu);
- Sunt colegi care dimineața sunt la cabinete și vaccinează pacienții de pe listă și după-amiaza se duc în centrele de vaccinare (Dr. Sandra Alexiu);
- Statul nu a făcut contractările la timp, a durat mai bine de o lună până când casele de asigurări de sănătate au reușit să se miște (Dr. Sandra Alexiu);
- A crescut capacitatea de a ne conecta, de a schimba idei și de a pune presiune pe sisteme (Gabriela Mirescu);
- S-a inițiat transferul de know how – ghiduri transmise, solicitări de proceduri din partea autorităților. Din Irlanda s-au primit ghidurile de relaxare – mulțumiri (Gabriela Mirescu);
- Sunt elemente de normalitate care trebuie perpetuate.
2. Comentarii din public pe pagina de Facebook Rețeaua de Solidaritate:
- Aura Noculescu: Accesul la serviciile primite trebuie să fie gratuit, după definirea lor se pot percepe taxe;
- Aura Noculescu: De ce a durat atât până medicii de familie au preluat pacienții cu Corona, forme mai ușoară și medie?
- Aura Noculescu: Nici să nu trimită la CT și RMN, MF;
- Aura Noculescu: Vaccinarea în Pandemie este de competența statului fiind Pandemie, nu de competența MF. Ei pot fi cooptați doar în sistemul de stat;
- Sirbu Raluca: În Botoșani încă nu aduce dsp-ul vaccinul…;
- Michaela Dan: Bună seara! De ce medicii nu au secretare plătite cu salariu de secretară, și au asistente? Cred că multă parte din birocrație poate fi rezolvată de o secretară medicală (ca în Franța, dacă tot vorbim despre situația de aici);
- Valentin Dumitrașcu: Întrebare: Care este punctul în care o problemă medicală nu mai ține de medicina de familie, ci de UPU? Spre exemplu: O durere în gât cât ar trebui să fie de gravă ca să trec peste medicul de familie și să merg la UPU? Sau o tăietură… Sau o lovitură la cap… Menționez că pun această întrebare pentru că la UPU se prezintă absolut toată lumea cu probleme dintre cele mai diverse, iar o parte dintre aceste cazuri pot fi preluate lejer de către medicii de familie, lăsând loc liber în UPU pentru cazurile cu adevărat grave.
- Aura Noculescu: În România nu este definit, acolo e problema;
- Victoria-Eugeniu Petrașcu: Bravo Doamna Doctor Angela Brătulescu Pârvu. Super Doctor și chiar și un bun psiholog. O persoană deosebită;
- Gina Lolo: Mulțumim, doamna doctor Sandra Alexiu!
- Maria Cruceanu: O prezentare concludentă a sistemului de medicină primară din Irlanda. Felicitări Dr. Angela ❤️
- Maria Bogdan: Mulțumim!
3. Concluziile invitaților – puncte esențiale pentru dezvoltarea unei strategii naționale:
- Este nevoie acută de reformă a medicinei de familie în România
- E nevoie de independența de factorul politic și de strategii care se respectă
- Debirocratizarea medicinei de familie
- Subsecretar de stat medicină de familie
- Liberalizarea prescrierii de medicamente de către medicul de familie
- Nu este suficientă cosmetizarea ci trebuie regândit tot sistemul pentru a nu mai pierde bani și a eficientiza resursele
- Mentalitatea că totul se face în spital este greșită – trebuie combătută structural
- E nevoie de o schimbare de atitudine – modul în care Diaspora ajută România nu doar cu camioane de donații, ci cu transfer de informații pentru ”însănătoșirea sistemului de sănătate”
4. Despre invitați
Dr Sandra Alexiu (București) – medic primar în medicină de familie, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T.Popa” din Iași, este Președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov. A fost vicepreședinta Societății Naționale de Medicină de Familie, este membră în asociații și organisme profesionale precum ESPID (Societatea Europeană pentru Boli Infecțioase Pediatrice), Euract (Academia Europeană a instructorilor pentru medicină generală și medicină de familie), instructor – formator de medicina familiei și formator în promovarea alăptării la Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar. Face parte din Grupul de lucru VACCINOLOGIE al departamentului profesional științific al SNMF, grup de excelență dedicat activității de vaccinare.
Dr Angela Pârvu Brătulescu (Dublin) – medic de familie în Irlanda și director medical în rețeaua de clinici de medicină de familie, Alfa Medics, pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 3 ani și care oferă servicii medicale pentru un număr de peste 10.000 de pacienți. Originară din Basarabia, după ce a absolvit Facultatea de Medicină N. Testemițanu din Chișinău și a lucrat în sistemul medical din Moldova, a hotărât să concureze pentru obținerea unui loc la rezidențiat în București. A devenit rezident la Spitalul Universitar din București, specializarea Cardiologie, iar după aproape 2 (doi) ani, a ales să emigreze în Irlanda. Aici începuturile au fost foarte grele pentru că studiile nu i-au putut fi echivalate. Și-a continuat visul de a profesa medicina, astfel că a reluat cursurile Facultății de Medicină la Trinity College University din Dublin, unde a absolvit în 2008. După încă un an de specializare în pediatrie și neonatologie și alți 4 (patru) ani de specializare în medicina de familie, Dr Pârvu Brătulescu a profesat în cele mai mari spitale din Irlanda, în departamentele de medicină generală și de urgență, psihiatrie și medicină de familie. Acum este singurul medic de familie româno-basarabean din Irlanda, care a parcurs toate etapele: facultate, stagiatură și rezidențiat, în sistemul medical irlandez.
Dr Roxana Sonea (Sâncraiu de Mureș) – medic de familie și ecografie, a absolvit Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş în 2010. Lucrează în propriul cabinet medical individual din 2015, în comuna Sîncraiu de Mureş. Este medic de familie, cu competenţă în ecografie generală, fost co-fondator al unei clinici private cu multiple specialităţi în regim de ambulator, în contract cu CAS, deschisă în Sîncraiu de Mureş, judeţul Mureş, în 2015. A ales să facă medicina de familie în rural pentru că lucrează în comuna în care a crescut, în comunitatea pe care o cunoaşte şi unde se simte acasă. Consideră că medicina primară e o specialitate complexă care se regăseşte la întâlnirea dintre probleme de ordin medical, social, emoţional şi financiar. E o specialitate variată în care nicio zi nu arată la fel. De aici, provocarea şi satisfacţiile. Consideră că în România, medicina primară ar trebui să fie susţinută şi încurajată pentru a ajuta pacientul să aibă un contact apropiat şi coerent cu sistemul de sănătate, prin care medicul de familie să îi fie ghid. Un ghid care cunoaşte toate probleme pacientului, dorinţele şi limitele lui.
Moderare: Dr Sorin Popescu (Viena) – medic, Rețeaua de Solidaritate, Austria – Sorin locuiește în Viena, a studiat medicina în București, are un master în sănătate publică, EMBA în macroeconomie și deține specializări în domeniul afacerilor și managementului resursei umane. Sorin e director general într-o companie multinațională de biotehnologie. Din martie 2020, face parte din echipa Rețelei de Solidaritate pentru că a simțit că așa poate face ceva concret pentru a transforma în fapte, visele sale pentru România.
Moderare: Gabriela Mirescu (Elveția) – politolog, fondatoare a Rețelei de Solidaritate.
O cronică a ideilor invitaților emisiunii Dialog cu Diaspora și a comentatorilor paginii www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate. Au consemnat: Roxana Fediuc, Alina Jurcoane și Doris Lupu din redacția Rețeaua de Solidaritate.
