“Înainte de a vindeca pe cineva, întreabă-l dacă este pregătit să renunțe la ceea ce l-a îmbolnăvit.” Hippocrate
Problema
Se estimează că populația Globului va depăși 9,7 miliarde de oameni până în anul 2050. În consecință, consumul de proteine animale va crește cu 75% (1). Producerea de alimente durabile și sănătoase cu resurse limitate de pământ, apă și nutrienți va fi una dintre cele mai mari provocări la nivel mondial. Soluția la îndemână? Intensificarea producției de animale și, în general, creșterea productivității în agricultură.
Intensificarea producției de animale este puternic asociată cu creșterea densității animalelor, cu îndepărtarea de sistemele bazate pe furaje, cu îngrădirea și aglomerarea animalelor și cu utilizarea sporită a intervențiilor veterinare. Toate aceste provocări își găsesc rapid rezolvarea în utilizarea intensivă a antimicrobienelor și în special a clasei antibioticelor. Despre antimicrobiene puteți citi pe larg într-un articol anterior publicat pe Rețeaua de Solidaritate.
Antimicrobienele sunt folosite în hrana animalelor de aproximativ 70 de ani, nu numai pentru tratarea bolilor, ci și pentru stimularea creșterii, îmbunătățirea utilizării furajelor și reducerea mortalității; cu alte cuvinte pentru a obține o îmbunătățire a productivității. Tocmai această utilizare excesivă crește riscul de rezistență la antimicrobiene. Animalele astfel tratate dezvoltă bacterii rezistente la antimicrobiene. Aceste bacterii rezistente ajung la om prin trei mecanisme (vezi și diagrama alăturată):
- Prin carnea manipulată sau gătită necorespunzător bacteriile se pot răspândi la om.
- Din fecalele animale care rămân pe culturi și pot fi ingerate ajungând în sistemul digestiv uman.
- Din culturile alimentare tratate cu îngrășământ sau apă cu fecale animale și bacterii rezistente la antimicrobiene.
Soluțiile
Cea mai simplă măsură pentru reducerea utilizării antimicrobienelor în producția animală este interzicerea sau minimizarea utilizării lor ca stimulatori de creștere. Termenul de “stimulator de creștere antibiotic” se referă la orice medicament antibiotic care este administrat în doze mici, subterapeutice, cu scopul de a spori rata de creștere a animalelor. Utilizarea antibioticelor ca stimulatori de creștere a fost interzisă în țările Uniunii Europene încă din 2006, dar în țările în curs de dezvoltare se folosesc pe scară largă.
Se estimează că între 2015 și 2030, consumul mondial de antimicrobiene va crește cu 50%, creștere susținută în principal de țările cu venituri mici și medii din Asia, Africa și America Latină (2).
De exemplu, în sectorul acvaculturii, Chile este al doilea mare producător de somon de crescătorie și singurul producător important din țările în curs de dezvoltare. Folosește aproximativ 300 de tone de antibiotice pe an în acele operațiuni. Cu toate acestea, cel mai mare producător de somon, Norvegia, folosește mai puțin de 1 tonă pe an (bazându-se în schimb pe măsuri de vaccinare și tehnici noi de creștere pentru controlul bolilor) (3).
Cel mai probabil, vor exista compromisuri între creșterea securității alimentare și utilizarea intensă a antimicrobienelor, iar mai mulți specialiști avertizează împotriva intervențiilor politice care elimină brusc antimicrobienele din țările mai sărace fără tehnologii de înlocuire viabile și transfer de cunoștințe, din cauza creșterii costurilor de producție și scăderii productivității.
Se estimează că între 2015 și 2030, consumul mondial de antimicrobiene va crește cu 50%, creștere susținută în principal de țările cu venituri mici și medii din Asia, Africa și America Latină (2).
Cel mai probabil, vor exista compromisuri între creșterea securității alimentare și utilizarea intensă a antimicrobienelor, iar mai mulți specialiști avertizează împotriva intervențiilor politice care elimină brusc antimicrobienele din țările mai sărace fără tehnologii de înlocuire viabile și transfer de cunoștințe, din cauza creșterii costurilor de producție și scăderii productivității.
O veste bună măcar pentru țările UE și, prin urmare, și pentru România, este că în 2020, Comisia Europeană și-a propus reducerea cu 50%, până în 2030, a vânzărilor totale de antimicrobiene destinate animalelor de fermă și acvaculturii din UE prin Strategia „De la fermă la consumator”. Mai exact, Regulamentul (UE) 2019/6 privind medicamentele de uz veterinar și Regulamentul (UE) nr. 2019/4 privind furajele medicamentate prevăd o gamă largă de măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene și promovează o utilizare mai prudentă și mai responsabilă a acestora la animale (3).
Dar există și alte măsuri critice care trebuie, de asemenea, urmărite. Una este dezvoltarea de alternative la antibiotice care funcționează prin mecanisme similare, sporind productivitatea și asigurând siguranța alimentară și bunăstarea animalelor (6).
Un exemplu promițător în acest sens se referă la peptidele antimicrobiene. Acestea sunt molecule cu greutate moleculară mică, aparținând unui grup divers și abundent de biomolecule. Sunt produse în mai multe tipuri de celule animale și vegetale, cu o vastă activitate biologică împotriva bacteriilor, virusurilor și ciupercilor. Dezvoltarea de noi antimicrobiene pe bază de peptide naturale pentru bovine, porcine și păsări de curte poate contribui la reducerea problemei antimicrobiene fără a afecta nici producția animală, nici sănătatea umană și nelăsând reziduuri farmacologice care generează probleme de impact asupra mediului (6).
Alte opțiuni pentru minimizarea utilizării antimicrobiene la creșterea animalelor includ (3):
- aplicarea bunelor practici de igienă în unitățile de producție animală și în timpul transportului animalelor;
- creșterea bunăstării animalelor (de exemplu, asigurarea unei calități bune a aprovizionării cu aer și apă, ventilație adecvată și spațiu suficient de mișcare);
- aplicarea riguroasă a măsurilor de combatere a bolilor (de exemplu, vaccinare);
- utilizarea de ingrediente pentru hrană sau aditivi care sporesc eficiența conversiei furajelor (de exemplu, probiotice, prebiotice, extracte din plante, uleiuri esențiale etc.);
- inăsprirea cadrului de reglementare pentru medicamentele veterinare: ar trebui acordată atenție legislației aplicabile autorizării, producției, importului, etichetării, prescripției, vânzării și utilizării medicamentelor veterinare, pentru a preveni vânzarea necontrolată sau utilizarea antimicrobienelor, precum și vânzarea medicamentelor veterinare contrafăcute sau de calitate scăzută;
- legislația privind siguranța alimentelor poate avea, de asemenea, un rol în diminuarea rezistenței antimicrobiene, prin includerea de dispoziții pentru guvern pentru stabilirea, monitorizarea și controlul limitelor maxime de reziduuri ale medicamentelor veterinare din alimente.
Ce putem face noi?
Primul pas e conștientizarea existenței rezistenței la antimicrobiene și a faptului că suntem parte din problemă și parte din soluție.
Deși spațiul UE este mult mai reglementat deci mai sigur decât alte zone din lume, în calitate de consumatori putem fi atenți la informațiile de pe etichetă privind originea produselor alimentare. Putem “vota” cu portofelul, de exemplu să alegem varianta ecologică a produselor alimentare cât mai des posibil, pentru că în cazul acestora există limite foarte stricte în utilizarea antibioticelor pentru animale la nivelul UE.
Putem preda medicamentele expirate în farmacie, pentru a nu ajunge să polueze apa și solul (aici o listă a punctelor de colectare: https://localizare.hartareciclarii.ro/?material=Periculoase).
Putem vaccina animalele de companie pentru a le feri de infecții și de utilizarea în exces a medicamentelor antimicrobiene. Putem porni un dialog pe subiectul rezistenței la antimicrobiene cu medicii cu care interacționăm, inclusiv cu medicul veterinar, pentru a evita pe cât posibil prescrierea de antibiotice dacă nu este absolut necesar.
Referințe
- Comisia Europeana. URL: https://webgate.ec.europa.eu/life/publicWebsite/index.cfm?fuseaction=search.dspPage&n_proj_id=7161, accesat pe 18.10.2021.
- W. Gilbert, L.F. Thomas, L. Coyne, J. Rushton. Review: Mitigating the risks posed by intensification in livestock production: the examples of antimicrobial resistance and zoonoses, in Animal 15 (2), 2021.
- Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations). URL: http://www.fao.org/antimicrobial-resistance/en/, accesat pe 02.10.2021.
- Comisia Europeana. URL: https://ec.europa.eu/health/antimicrobial-resistance/eu-action-on-antimicrobial-resistance_ro, accesat pe 02.10.2021.
- G. Flachowsky, U. Meyer, K.H. Südekum. Land use for edible protein of animal origin—a review. in Animals 7, 2017.
- Feiyang Ma, Shixin Xu, Zhaoxin Tang, Zekun Li, Lu Zhang. Use of antimicrobials in food animals and impact of transmission of antimicrobial resistance on humans, in Biosafety and Health 3(1), 2021.
- Raiza F. Silveira, Cesar A. Roque-Borda, Eduardo F. Vicente. Antimicrobial peptides as a feed additive alternative to animal production, food safety and public health implications: An overview, in Animal Nutrition 7(3), 2021.
