Oameni de știință români din țară și din diaspora s-au unit într-o inițiativă prin care solicită autorităților reorganizarea cercetării românești. Grupul de inițiativă, din care fac parte fizicieni, medici, biologi, matematicieni și cercetători în științele socio-umane din mari centre universitare din țară și din lume, au înaintat un apel public, menit să sensibilizeze autoritățile despre importanța și momentul cheie în care statul român poate face un pas cert spre reformarea sistemului de cercetare.
Ei vin cu o scrisoare deschisa în care propun măsuri concrete, punctul central fiind reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu pentru Cercetare independent.
Acest Consiliu ar trebui să nu fie influențat politic, ci condus exclusiv de oameni de știință din țară și din diaspora – afirmă inițiatorii demersului.
Astfel de instituții independente, conduse de cercetători de top există de zeci de ani în țări ca Marea Britanie, SUA, Franța sau Elveția și sunt peste tot un catalizator important al cercetării naționale.
“Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, arată semnatarii.
Acest for independent politic ar trebui să gestioneze circa jumătate din bugetul acordat cercetării și ar asigura o selecție riguroasă a proiectelor ce vor primi finanțare publică, exclusiv pe criterii de competență.
Un alt aspect notabil legat de acest Consiliu pentru Cercetare ar fi simplificarea lanțului birocratic, extrem de încâlcit acum, ajutând ca în contextul subfinanțării cercetării din România, să se poată reduce numărul agențiilor executive de distribuire a banilor. Aceste atribuții ar fi preluate doar de acest nou Consiliu pentru Cercetare, organizat conform principiului “Haldane”, concept binecunoscut în organizarea cercetării internaționale, conform căruia oamenii de stiință și nu politicienii ar trebui să decidă cheltuirea fondurilor publice de cercetare.
Avantajele unei astfel de schimbări, în opinia semnatarilor:
- Independența de factorul politic
- Simplificarea procedurilor de distribuire a banilor de cercetare
- Claritate în lanțul de comandă
- Existența unei singure platforme de accesare a fondurilor
- Eliminarea mai multor consilii și comitete consultative
Despre această propunere menită a reforma cercetarea și a valorifica potențialul științific al României, a vorbit la Radio România Cultural unul dintre inițiatorii scrisorii deschise: Mihai Miclaus, doctor în biologie, cercetător la Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj Napoca și cercetător asociat la Universitatea Babes-Bolyai tot din Cluj-Napoca.
Ascultați interviul aici:
https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/
