Aceasta este o concluzie personală după ce am participat la tratamentul a 80 (optzeci) de pacienți diagnosticați pozitiv cu COVID-19 (coronavirus disease 2019) [1-a,b], în perioada martie – iunie 2020. Pacienții au fost selectați dintre persoanele suspectate de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2) [2-a,b,c], în urma testării pozitive folosind tehnica RT-PCR (reverse transcription polymerase chain reaction) [3-a,b,c].
La internare, majoritatea (62,5%) a necesitat ventilație non-invazivă, însă doar 12% au prezentat febră, necesitând medicamente antitermice. Vârsta medie a pacienților a fost de 53,6 ani, (28% dintre ei fiind mai tineri de 45 de ani; 45% între 45 și 65 de ani; 21% între 65 și 80 de ani; iar 5% dintre pacienți având peste 80 de ani); 57% dintre pacienți au fost de sex masculin (43% feminin).
Cele mai frecvente comorbidităti au fost: bolile aterosclerotice (32%), hipertensiunea arterială (30%), boala pulmonară cronică (18%), diabetul (13%) și bolile degenerative. 31% dintre pacienți nu aveau afecțiuni cunoscute anterior. Pe baza IMC (indicele de masă corporală) am identificat faptul că 37% dintre pacienți erau supraponderali și 22,5% aveau diferite grade de obezitate, dintre care 6% cu obezitate gradul 3. Timpul mediu de spitalizare a fost de 12,5 zile.
Pentru a evidenția afectarea de la nivel pulmonar s-au folosit (au fost realizate) radiografii [4] inițiale și repetate în timpul spitalizării. Pe baza lor, au fost identificați pacienți fără leziuni plumonare vizibile radiologic (13,7%) , pacienți cu aspect de pneumonie virală în proporție de 54% și pacienți cu bronhopneumonie (31,2%). Nu au fost disponibile alte tipuri de investigații imagistice. În funcție de rezultatul de la pulsoximetrie [5], 17,5% dintre pacienți (persoanele internate) au fost cu stare gravă și saturație mai mică de 86% cu O2 pe canulă nazală sau mască facială.
Schema inițială de tratament a fost decisă în functie de starea clinică a pacientului, rezultatul analizelor de sânge și aspectul radiografic. De obicei, tratamentul a fost inițiat într-un alt spital, cu acetaminofen (paracetamol), azitromicină [6], hepatoprotectoare si antiacide, pentru 1 (o) zi sau chiar 2 (două) zile, în așteptarea rezultatelor analizelor RT-PCR. După aceea, s-a adăugat hidroxiclorochină (17,8%), lopinavir / ritonavir (31,2%) sau o combinație a ambelor (21,2%) sub supravegherea unui cardiolog.
Cel mai frecvent efect secundar a fost diareea pentru pacienții aflați pe tratamentul cu lopinavir / ritonavir, iar pentru 5% dintre aceștia a fost preferată combinația de darunavir / norvir [7]. Toți pacienții au primit O2 non-invaziv în perioada spitalizării, cel puțin până la stabilizarea și menținerea nivelului saturației în oxigen la peste 96% în aerul ambiental. Nu a fost evidențiată nici o tulburare de ritm fatală pe parcursul tratamentului. Toți pacienții au fost monitorizați constant cu privire la SaO2, temperatura corpului, tensiunea arterială și starea clinică generală. Analizele de laborator și radiografia s-au repetat, pentru toți cei cu rezultate anormale anterioare sau înainte de a fi externați din spital. Testul RT-PCR a fost repetat în ziua a 6-a sau a 7-a de tratament pentru cei cu evoluție favorabilă și cel puțin 3 zile de afebrilitate, iar dacă rezultatul a fost negativ, s-a repetat peste 24 de ore. Au fost externați apoi, dacă au avut în ambele cazuri rezultat negativ, cu recomandările de rigoare. Pentru cei care au avut rezultat pozitiv, tratamentul a fost continuat cu lopinavir / ritonavir sau darunavir / norvir [7] timp de cel puțin 3 (trei) zile sau până la îmbunătățirea clinică, apoi au fost retestați. Numărul maxim de zile sub tratament antiviral a fost de 22.
În 28,7% dintre cazuri s-au utilizat anticoagulante. Cel mai frecvent efect secundar observat a fost sângerarea gastro-intestinală silențioasă, în cazul a 3 (trei) dintre pacienți fiind necesare transfuzii de sânge pentru corectarea anemiei. S-au utilizat corticosteroizi pentru 23,7% dintre pacienți (în special la cei cu bronhopneumonie și niveluri foarte mici de SaO2, sau persoane cu boli pulmonare anterioare asociate, precum astm sau BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), în lipsa semnelor de suprainfecție. Efectul secundar cel mai des observat a fost creșterea moderată a tensiunii arteriale, pentru care s-au administrat diuretic anti-aldosteronic și/sau blocante ale canalelor de calciu. Pacienții identificați cu semne de suprainfecție (clinic, imagistic sau pe baza analizelor de sânge) au fost tratați cu antibiotice precum cefoperazone / sulbactam sau ciprofloxacină [8], timp de 5, 7 sau 10 zile suprapus cu medicație probiotică.
Dintre pacienții observați, 97,5% au fost declarați vindecați de COVID-19 și externați sau transferați în diferite spitale pentru continuarea îngrijirilor.
Doi pacienți de sex masculin, cu vârsta >70 de ani, cu afectare pulmonară severă și multiple comorbidități, au fost transferați pe secția de terapie intensivă, unde au decedat ulterior.
În concluzie, această rată ridicată de vindecare se datorează unei îngrijiri optime, având în vedere faptul că medicii specialiști au putut să personalizeze tratamentul pentru fiecare pacient, în funcție de particularitățile cazurilor. Prin urmare, trebuie să continuăm să acordăm cât mai multă atenție gesturilor barieră / de protecție: purtării de mască și eventual de ochelari [9], curățeniei și igienei personale, respectiv distanțării fizice, astfel încât numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus să fie menținut scăzut și sistemul de sănătate publică să funcționeze în parametri optimi.
Referințe:
[1-a] World Health Organisation – WHO, “Coronavirus”, WHO website; [1-b] Centers for Disease Control and Prevention, “Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)“ (27.04.2020);
[2-a] Catalin Constantinescu, în “Virusurile, molecule pseudo-vii…”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (02.04.2020); [2-b] E.V. Koonin et al, în “The ancient Virus World and evolution of cells – Hypothesis”; Biology Direct 1 (2006) 29; [2-c] Mihaela Sava, în “Implicațiile clinice și epidemiologice ale testelor RT-PCR în timpul pandemiei COVID-19 : momentul oportun de ridicare a măsurilor de izolare”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (11.05.2020);
[3-a] Catalin Constantinescu, în “Importanţa testării și a izolării în epidemia COVID-19”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (25.03.2020); [3-b] Catalin Constantinescu, în “Testarea moleculară: cum se face și de ce apar rezultate false. Putem vorbi de un vaccin?”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (02.05.2020); [3-c] Catalin Constantinescu, în “Testarea moleculară și detecția de anticorpi în coronaviroză: de ce sunt atât de importante? – explicația științifică și studiu de caz în Europa”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (12.05.2020);
[4] Radiografia este înregistrarea pe film fotografic special, cu ajutorul unor ecrane scintilatorii sau prin senzori digitali, a imaginii structurale a unui obiect sau organ, obținută cu ajutorul radiațiilor X sau gamma. Radiografia permite examinarea obiectelor sau a corpurilor, netransparente pentru lumină, pe baza proprietății acestor radiații de a fi mult mai penetrante. Se folosește în scop de “diagnostic” și/sau “terapeutic”.
[5] Pulsoximetria este o metodă noninvazivă pentru monitorizarea saturației de oxigen a unei persoane. Saturația periferică de oxigen (SpO2) nu este întotdeauna identică cu valoarea saturației de oxigen arterial (SaO2) din analiza gazelor arteriale, dar cele două sunt corelate suficient de bine încât metoda de oximetrie a pulsului este sigură, convenabilă, neinvazivă, ieftină, pentru măsurarea saturației de oxigen în uz clinic.
[6] Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România: Azitromicina, un antibiotic folosit de obicei în infecțiile de gât și în cazurile de pneumonie – https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_4340_10.05.04.pdf; https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_6397_30.04.14.pdf
[7] Medicamentele antivirale: hidroxiclorochină, kaletra (lopinavir / ritonavir), darunavir / ritonavir (norvir).
[8] Medicamente antibiotice specifice: cefoperazonă, sulbactam, ciprofloxacină.
[9] Catalin Constantinescu, în “Toți cu mască și ochelari: o măsura lesne și eficientă în combaterea CoViD-19”, Reţeaua de Solidaritate – Criza COVID-19 (11.04.2020)
