Partea de nord-est a centrului Vienei (Innere Stadt), mărginită de un braț al Dunării, este cea mai veche zonă a orașului, care păstrează încă urmele castrului roman Vindobona, situat în piața Hoher Markt. Flair-ul acestei „altfel” de Viena, greu de descris în cuvinte, se datorează labirintului format de străduțe pavate de secole cu cuburi de piatră și lemn, care se deschid în două mici piețe: Judenplatz și Ruprechtsplatz. Cea mai lungă dintre ele este Seitenstettengasse, unde razele soarelui răzbat printre clădirile somptuoase doar la miezul zilei. Casele sunt numerotate în mod special în cataloage pentru istoricii de artă și sunt descrise în cel mai mic amănunt în cărțile de arhitectură.
Strada îngustă se întinde spre Ruprechtsplatz, unde se ridică cea mai veche construcție sacrală din Viena. Biserica a fost ridicată de negustorii prosperi de sare în sec. al XIII-lea. Multă vreme a stat înconjurată de ruinele clădirilor bombardate în 1944. E o biserică mică, simplă, cu piatra înnegrită de secole și îmbrăcată în iederă, construită în stil romanic: ferestre lungi cu arcade și cu un singurul turn, refăcut mai târziu în stil gotic.
Odată cu edictul dat de Friedrich al II-lea, 30 de ani după pogromul din 1421, populația evreiască se reîntoarce la Viena, pe atunci o cetate medievală înconjurată de ziduri, și se stabilește în partea de nord-est a orașului. Fațadele clădirilor construite în sec. XV-XVII dăinuiesc și astăzi, păstrând încă sculpturile baroc și ferestrele uriașe cu arcade rotunde, sprijinite de coloane de piatră. Familiile evreiești cu mare influentă economică la începutul secolului al XIX renovează unele din aceste impozante clădiri, adăugând balcoane mari deasupra porților masive de lemn, care se deschid în curțile interioare.
După legile de atunci toate lăcașurile de cult necatolice (luterane, calviniste, evreiești, ortodoxe) trebuiau „ascunse“ într-un concept arhitectural, pentru a nu fi vizibile din stradă, iar interiorul lor trebuia să arate ca un teatru. De aceea, cea mai veche sinagogă din Viena (Stadttempel de astăzi) se ascunde în spatele unei clădiri cu 5 etaje, în stil clasicist, clădirea Comunității evreiești de astăzi, Seitenstettengasse nr.4.
Întregul areal, care se întinde astăzi de la Rabensteig („urcușul ciorilor” – cândva strada era dominată de o clădire impozantă cu trei ciori de piatră) de-a lungul Seittenstettergasse până în Judenplatz și Ruprechtsplatz poartă de 40 de ani numele înspăimântător de „Triunghiul Bermudelor“. Zona este menționată în toate ghidurile ca o mare adresă „secretă“ dar, din nefericire, niciunul din cei care frecventează acest loc nu cunoaște tragicul destin al acestei străzi, păzită de un polițist staționat în fața clădirii nr. 4.
Misterele zonei din Oceanul Atlantic nu au nimic comun cu întâmplările din Viena, unde în deceniul 1980-1990 mulți tineri „au fost dați dispăruți“ pentru mai multe zile și nopți. Era o perioadă fără social-media și telefonie mobilă. Victima scăpată din acest pericol nu-și mai amintea nimic din cele întâmplate. În „Triunghiul Bermudelor” vienez, localurile se înghesuite unul în celălalt, de la cele cu “tradiție”, cum e “Îngerul Roșu”, în care ar trebui să răsune melodios evergreen-uri, sau berăria “Krah Krah” (aluzie subtilă la istoria străzii Rabensteig, neînțeleasă de consumatorii localului) până la nou-apărutele “Komasauf-Buden” (cârciumi de unde ieși beat-mort).
De la 9 noiembrie 1938 la 2 noiembrie 2020
Pogromul din 9/10 noiembrie 1938: Sinagoga din Seitenstettengasse este singura din Viena care nu a fost mistuită de flăcări. Edictul de construcție a clădirilor cultelor necatolice a salvat Stadttempel – datorită integrării perfecte a construcției într-un ansamblu arhitectural foarte compact, ea nu a putut fi incendiată.
22 aprilie 1979: o explozie violentă în curtea interioară a sinagogii a făcut țandări toate geamurile clădirilor, dar fără ca nimeni să fie rănit. Atentatul a fost revendicat de gruparea extremistă As-Saika.
29 august 1981: Seitenstettergasse a fost martora unui nou act violent, un atentat cu 2 morți și 21 de răniți, comis de gruparea extremistă Fatah.
2.11.2020
Ora 19:45, Donau Spital, în estul Vienei
Mereu, după gardă, traseul meu spre acasă era pe Reichsbrücke, peste Dunăre, într-o relaxantă plimbare cu mașina prin oraș. Copilul din sufletul meu se bucura văzând roata uriașă de lumină din parcul Prater. Pe Ringstrasse îmi plăcea să prind toate stopurile pe roșu, ca să pot privi prin geamurile mari ale apartamentelor de la bel-étagecandelabrele strălucitoare și stucaturile de pe tavan.
Însă astăzi, cu câteva ore înainte de lock-down, prefer să conduc mașina pe centura orașului. Ciudat, salvările circulă în toate direcțiile, sunetul sirenelor mă însoțește tot drumul, iar zgomotul lor acoperă treptat transmisia unui concert de jazz la radio. Intru în cartierul Liesing. Un du-te-vino de ambulanțe, iar după numărul mare de internări cu pneumonie COVID, primul gând este firesc spre locatarii unui complex de apartamente pentru pensionari, aflat în apropierea casei.
Ora 20:15, acasă.
E nefiresc, „muzica” sirenelor, din ce în ce mai stridentă, cuprinde casa din toate părțile. Deschid site-ul ORF (radiodifuziunea austriacă). Un anunț lapidar și neclar: „Atac terorist asupra sinagogii din Seitenstettenstrasse, în centru Vienei”, curând încep transmisiile în direct la ORF, nu se știe încă exact ce s-a întâmplat.
Ora 20:00, Seitenstettengass.
Înainte de intrarea în vigoare a unui lock-down “light” (închiderea industriei de divertisment până la 30 noiembrie) “Triunghiul Bermudelor“ trăiește din plin. În jurul orei 20:00 se aud primele focuri de armă, într-un restaurant de pe Seitensttetengasse, în apropierea clădirii Comunității.
3.11.2020
După o noapte grea, medicii din Viena luptă să salveze viața a 7 răniți grav, 12 persoane au răni ușoare, 5 victime au decedat. Făptașul a fost împușcat ieri, în fața celei mai vechi biserici din Viena, Ruprechtskirche. E un tânăr de 20 de ani, născut la Viena. În aprilie 2019 a fost condamnat la 22 de luni de închisoare pentru apartenența la mișcarea teroristă Statul Islamic (IS). La 5 decembrie 2019, în urma unui recurs pe baza legii integrării tineretului în societate, este eliberat, dar are în continuare contacte cu organizațiile teroriste. El are și cetățenie macedoneană, deși dubla cetățenie nu este admisă în Austria, pentru că părinții lui au emigrat din Macedonia în Austria. Tânărul și-a prezentat în social media fotografiile arsenalului ucigaș.
Intrarea pe strada Seitenstettengasse este mereu patrulată de poliție, așa încât ucigașul a fost anihilat rapid, oprind carnagiul. Această stradă, martora tragediilor secolului trecut, a salvat, cu o săptămâna înainte de comemorarea a 82 de ani de la pogromul din noiembrie, viața multor vienezi. O altă generație, care nu trebuie să creadă că poate trăi fără să privească spre trecut și fără confruntarea cu istoria locului în care trăiesc. Nu numai strănepoții celor care au s-au adunat pe Ringstrasse sau în Heldenplatz în martie 1938, dar și „vienezii adoptați”. Pentru ca, odată ce am acceptat acest statut, suntem și noi părtași ai trecutului acestui oraș.
