de: Oana-Hortenzia Kuzman, psihoterapeut, psiholog clinician cu specializare pe psihoterapie cognitiv comportamentală la clinica Klinik Hohe Mark din Frankfurt am Main.
Noul tip de Coronavirus SARS-Cov-2, cunoscut și sub denumirea de Covid-19 și boala cauzată de acesta au dus la luarea unor măsuri drastice la nivel mondial, care ar trebui să ajute la prevenirea răspândirii acestui virus. Dacă nu au loc schimbari de comportament la nivelul întregii populații, „.. există riscul ca în două-trei luni să avem milioane de persoane infectate, cu o suprasolicitare corespunzătoare a sistemului de sănătate.“1 Acest proces se poate însă încetini. Pe langă regulile de igienă cunoscute cum ar fi spălatul pe măini cu săpun, un rol esențial îl joacă și menținerea distanței de 1,5-2m între semeni.
Izolarea la domiciliu și carantina sunt situații de excepție, pe care majoritatea dintre noi nu le- a cunoscut până astăzi. Măsurile luate în ultimile zile pot influența psihicul uman și pot acționa ca un factor de stres major asupra celor afectați. Principalii factori de stres în condițiile în care carantina sau izolarea la domiciliu se întind pe o durată mai lungă de timp sunt: temerile legate de contagiere, frustrarea, plictiseala, limitarea aprovizionării cu alimente, dezinformarea, nevoile financiare precum și stigmatizarea acestor persoane afectate.
Pentru asemenea situații de excepție există totuși măsuri comportamentale și strategii mentale dovedite prin studii științifice, care permit depășirea unei astfel de situații. Fiecare individ este diferit și trebuie să experimenteze și să implementeze în mod individual strategiile adecvate pentru el.
Central este însă să conștientizăm faptul că este nevoie de timp să ne obișnuim cu noile circumstanțe și provocări – inclusiv plictiseala. Găsiți, încercați și implementați strategiile adecvate! Următoarele aspecte nu sunt constatări noi pentru dumneavoastră, vă pot ajuta, însă, să păstrați un anumit grad de luciditate… [ vezi articol intreg in formatul pdf de mai jos ]
