Ghid de ingrijirea la domiciliu a pacienților suspecți de infecție COVID-19

Îngrijirea la domiciliu a pacienților suspecți de infecție cu noul coronavirus (COVID-19) care prezintă simptome ușoare, și gestionarea persoanelor care au avut contact cu aceștia

Ghid provizoriu, 04 februarie 2020

Introducere

OMS a elaborat acest ghid rapid pentru a răspunde nevoii de recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu în condiții de siguranță a pacienților suspecți de infecție cu noul coron- avirus (COVID-19), care prezintă simptome ușoare1, și cu privire la măsurile de sănătate pub- lică legate de gestionarea a contacților acestora.

Acest document a fost adaptat după ghidul provizoriu care a abordat Sindromului Res- pirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) produs de infecția cu coronavirus, publicat în iu- nie 2018 (1) și se inspiră din recomandările bazate pe dovezi publicate de OMS, inclusiv Pre- venirea infecțiilor și controlul bolilor respiratorii acute cu risc epidemic și pandemic în domeniul sănătății (2) precum și pe baza informațiilor actuale cu privire la infecția cu COVID-19.

Acest ghid rapid are scopul de a îndruma specialiștii din domeniul sănătății publice și prevenirii și controlului infecțiilor (PCI), managerii din domeniul sănătății și personalul med- ical în abordarea problemelor legate de îngrijirea la domiciliu a pacienților suspecți de infecție cu COVID-19 care prezintă simptome ușoare și în gestionarea contacților a. Acest ghid se bazează pe dovezi despre infecția cu COVID-19 și pe posibilitatea implementării măsurilor PCI la domiciliu. În sensul acestui document, în categoria de îngrijitori sunt incluși părinți, soți, alți membri ai familiei sau prieteni, fără pregătire medicală formală.

Pentru definițiile cazului de boală COVID-19, consultați https://apps.who.int/iris/bit- stream/handle/10665/330857/WHO-2019-nCoV-Surveillance Guidance-2020.3-eng.pdf.

Pentru instrucțiuni privind PCI la nivel de unitate, vă rugăm să consultați

https://www.who.int/publications-detail/infection-prevention-and-control-during-health-care- when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected

Îngrijirea la domiciliu a pacienților suspecți de infecție cu COVID-19 care prezintă simptome ușoare

Ținand cont de datele actuale cu privire la boală și transmiterea ei, OMS recomandă ca toți pacienții suspecți de infecție cu COVID-19 care au o infecție respiratorie acută severă să fie triați la primul punct de contact cu sistemul sanitar și să se înceapă tratamentul de urgență în funcție de severitatea bolii. Pentru cei care prezintă o formă ușoară a bolii, este posibil să nu fie necesară spitalizarea decât dacă există o îngrijorare cu privire la deteriorarea rapidă a stării de sănătate (3). În acest caz, se poate lua în considerare îngrijirea la domiciliu. Alți pa- cienți care pot fi îngrijiți la domiciliu sunt și cei care sunt simptomatici, dar nu mai necesită spitalizare, precum și cazuri pentru care a fost luată decizia, în cunoștință de cauză, de a re- fuza spitalizarea; de asemenea, îngrijirea la domiciliu poate fi luată în considerare atunci când îngrijirea în spital nu este disponibilă sau este nesigură (de exemplu, capacitatea este limitată, iar resursele nu pot face față cererii de servicii medicale).

În oricare dintre aceste situații, pacienții cu simptome ușoare1 și fără afecțiuni cronice existente (cum ar fi boli pulmonare sau cardiace, insuficiență renală sau afecțiuni care com- promit sistemul imunitar, pacientul având astfel un risc crescut de a dezvolta complicații) pot fi îngrijiți la domiciliu. Această decizie necesită o judecată clinică atentă și trebuie să se bazeze pe o evaluare a siguranței în mediul de la domiciliul pacientului2.

În cazurile în care urmează să se acorde îngrijiri la domiciliu, un cadru medical instruit trebuie să efectueze o evaluare pentru a verifica dacă spațiul de locuit este adecvat pentru furnizarea de îngrijiri; cadrul medical trebuie să evalueze dacă pacientul și familia acestuia sunt capabili să respecte măsurile de precauție care vor fi recomandate ca parte a izolării la domiciliu (de exemplu: igiena mâinilor, igiena respiratorie, curățenia, limitarea deplasării prin sau din casă) și pot gestiona problemele de siguranță (de exemplu, înghițirea accidentală și pericolele de inflamare asociate cu utilizarea dezinfectanților pentru mâini pe bază de alcool).

Este necesară stabilirea unui canal de comunicare cu un furnizor de asistență medicală sau cu o persoană din sistemul de sănătate publică, sau cu ambii, pe durata perioadei de îngri- jire la domiciliu – adică până la dispariția completă a simptomelor pacientului. Sunt necesare informații clare și cuprinzătoare despre modul de infecție și transmitere a COVID-19 pentru a stabili durata măsurilor de precauție privind izolarea la domiciliu.

Pacienții și membrii familiei trebuie educați cu privire la igiena personală, la măsurile elementare de prevenire și control infecțiilor (PCI) și la cum să îngrijească persoana suspectă de COVID-19, înt-un mod cât mai sigur posibil, așa încât să prevină răspândirea infecției la persoanele cu care familia intră în contact. Pacientului și familiei trebuie să li se ofere sprijin și educație continuă, iar monitorizarea trebuie să continue pe toată durata îngrijirii la domicil- iu. Pacienții și familiile acestora trebuie să respecte următoarele recomandări:

• Plasarea pacientului într-o cameră individuală, bine aerisită (de exemplu cu gea- murile deschise și cu o ușă deschisă).

• Limitarea deplasării pacientului prin casă și minimizarea spațiului comun. Asigurați- vă că spațiile comune (de exemplu: bucătărie, baie) sunt bine aerisite (țineți geamurile de- schise).

• Este necesar ca membrii familiei să stea într-o altă cameră, sau, dacă acest lucru nu este posibil, să păstreze o distanță de cel puțin 1 m față de persoana bolnavă (să doarmă într- un pat separat).3

• Limitarea numărului de îngrijitori. Ideal este să stabiliți o singură persoană care are o stare de sănătate bună și nu are afecțiuni cronice sau imunodeficiențe (3). Vizitatorilor nu li se va permite accesul până când pacientul nu și-a revenit complet și nu mai are semne și simp- tome de boală.

• Efectuați igiena mâinilor după orice tip de contact cu pacientul sau după ce vă aflați în imediata sa apropiere (4). Igiena mâinilor trebuie, de asemenea, efectuată înainte și după prepararea mâncării, înainte de a mânca, după folosirea toaletei și ori de câte ori mâinile par murdare. Dacă mâinile nu sunt vizibil murdare, puteți folosi un dezinfectant de mâini pe bază de alcool. Când mâinile sunt vizibil murdare, spălați-vă cu apă și săpun.

• Când vă spălați pe mâini cu apă și săpun, este recomandat să folosiți prosoape de hârtie de unică folosință pentru a vă usca mâinile. Dacă acestea nu sunt disponibile, utilizați prosoape obișnuite curate și înlocuiți-le atunci când se udă.

• Pacientului trebuie să i se pună la dispoziție măști medicale4 pe care să le poarte pe cât se poate de mult, pentru a limita împrăștierea secrețiilor. Persoanele care nu pot tolera masca medicală trebie să aibă o igienă respiratorie riguroasă: gura și nasul trebuie acoperite cu un șervețel de hârtie de unică folosință atunci când tușesc sau strănută. Materialele utilizate pentru acoperirea gurii și nasului trebuie aruncate sau curățate în mod corespunzător după uti- lizare (de exemplu, spălați batistele folosind săpun sau detergent obișnuit și apă).

• Îngrijitorii trebuie să poarte o mască medicală bine fixată, care să le acopere gura și nasul atunci când se află în aceeași cameră cu pacientul. Măștile nu trebuie atinse sau mișcate în timpul utilizării. Dacă masca se udă sau se murdărește cu secreții, trebuie înlocuită imediat cu o mască nouă curată și uscată. Îndepărtați masca folosind tehnica adecvată: nu atingeți partea din față, ci apucați-o pe baretele laterale sau de șiretul cu care se leagă la spate. Arun- cați masca imediat după utilizare și efectuați igiena mâinilor.

• Evitați contactul direct cu fluidele corporale, în special cu secreții orale sau respira- torii și cu materii fecale. Folosiți mănuși de unică folosință și o mască atunci când oferiți în- grijiri orale sau respiratorii și atunci când manipulați materii fecale, urină și alte deșeuri. Efec- tuați igiena mâinilor înainte și după îndepărtarea mănușilor și a măștii.

• Nu reutilizați măștile și mănușile.

• Folosiți lenjerie și veselă dedicate pentru pacient; aceste obiecte trebuie curățate cu apă și săpun după utilizare și pot fi reutilizate.

• Curățați și dezinfectați suprafețele obișnuite care sunt frecvent atinse în camera în care este îngrijit pacientul, cum ar fi noptierele, cadrul patului și alte piese de mobilier. Mai întâi trebuie utilizat săpun sau detergent obișnuit și apoi, după clătire, trebuie aplicat un dezin- fectant obișnuit care conține 0,5% hipoclorit de sodiu (echivalentul a 5000 pm sau 1 parte înălbitor5 la 9 părți de apă).

• Curățați și dezinfectați suprafețele băilor și toaletelor cel puțin o dată pe zi. Trebuie utilizat mai întâi săpun sau detergent obișnuit pentru curățare și apoi, după clătire, trebuie aplicat un dezinfectant obișnuit care conține 0,5% hipoclorit de sodiu.5

• Spălați hainele, lenjeria de pat și prosoapele de baie și de mâini ale pacientului folosind detergent obișnuit și spălați-le cu mâna sau la mașină, la 60 – 90° C, apoi uscați-le bine. Puneți lenjeria contaminată într-o pungă pentru rufe. Nu scuturați rufele murdare și evi- tați contactul cu materialele contaminate.

• Trebuie utilizate mănuși și echipament de protecție (de exemplu șorțuri din plastic) la curățarea suprafețelor sau la manipularea hainelor și a lenjeriei murdare de fluide corporale. În funcție de context, se pot folosi mănuși de menaj sau de unică folosință. După utilizare, mănușile de menaj trebuie curățate cu apă și săpun și decontaminate cu o soluție cu 0,5% hipoclorit de sodiu. Mănușile de unică folosință (de exemplu din nitril sau latex) trebuie arun- cate după fiecare utilizare. Efectuați igiena mâinilor înainte și după îndepărtarea mănușilor.

• Mănușile, măștile și alte deșeuri produse în timpul îngrijirii pacientului la domiciliu trebuie puse într-un coș de gunoi cu capac din camera pacientului, înainte de a fi aruncate ca deșeuri infecțioase.6

• Evitați alte tipuri de expunere la obiectele contaminate din imediata apropiere a pa- cientului (de exemplu, nu folosiți aceleași periuțe de dinți, veselă, prosoape, bureți de spălat vase, lenjerie de pat, și nu consumați alimente și băuturi din aceleași recipiente).

• Când personalul medical furnizează îngrijiri la domiciliu, acestea trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor pentru a alege echipamentul de protecție personală adecvat și pentru a aplica recomandările privind măsurile de precauție pentru transmiterea prin picături de se- creție sau prin contact direct.

Managementul contacților (persoanelor care au avut contact cu o per- soană cu COVID-19)

Persoanele (inclusiv îngrijitorii și personalul medical), care au fost expuse la persoane suspecte de boala COVID-19, sunt considerate contacți și este recomandat să își monitorizeze starea de sănătate timp de 14 zile de la ultima zi posibilă de la contact

Un contact poate să fi avut oricare dintre următoarele expuneri:

• expunere asociată cu asistența medicală, inclusiv cu acordarea de îngrijiri directe pa- cienților cu COVID-19, lucrul cu personalul medical infectat cu virusul care provoacă boala COVID-19, vizitarea pacienților sau petrecerea timpului în același mediu cu un pacient cu COVID-19;

• expunere în urma lucrului îndeaproape cu un pacient cu COVID-19 sau împărțirea aceleiași clase cu un pacient cu COVID-19;

• expunere în urma unei călătorii în orice fel de autovehicul cu un pacient care are COVID-19;

• expunere în urma locuirii în comun cu un pacient cu COVID-19 pe durata de 14 zile de la debutul simptomelor la pacient (5).

Pe durata perioadei de observație trebuie să se stabilească o modalitate de comunicare între îngrijitori și personalul medical. De asemenea, personalul medical trebuie să examineze telefonic, în mod periodic, starea de sănătate a contacților, dar, ideal și dacă este posibil, prin vizite personale zilnice, astfel încât testele specifice să poată fi efectuate, dacă este necesar.

Personalul medical trebuie să ofere în prealabil instrucțiuni contacților cu privire la când și unde unde pot solicita îngrijiri dacă se îmbolnăvesc, care este cel mai potrivit mod de deplasare la unitatea sanitară, când și pe unde să intre în unitatea sanitară desemnată, și ce măsuri de prevenire și control al infecției trebuie respectate.

Dacă un contact prezintă simptome, trebuie luate următoarele măsuri:

• Anunțarea unitații sanitare care îl va primi în legătură cu sosirea unei persoane simp- tomatice, care a avut contact cu un bolnav cu COVID-19.

• În timpul deplasării către unitatea sanitară, persoana bolnavă trebuie să poarte o mască medicală.

• Persoana care a avut contact cu un bolnav cu COVID-19 trebuie să evite transportul în comun; aceasta poate chema ambulanța sau poate fi transportată cu un vehicul privat cu toate geamurile deschise, dacă este posibil.

• Contactul simptomatic trebuie sfătuit să efectueze întotdeauna igiena respiratorie și igiena mâinilor, iar când se află în tranzit și în unitatea sanitară trebuie să stea cât mai departe de alte persoane (la cel puțin 1 m distanță).

• Orice suprafețe care se murdăresc cu secreții respiratorii sau cu alte fluide corporale în timpul transportului trebuie curățate cu săpun sau detergent, apoi dezinfectate cu un produs obișnuit care conține o soluție de clor cu concentrație de 0,5%.

1 Simptomele ușoare includ febră joasă, tuse, stare generală alterată, rinoree, dureri în gât fără semne alarmante, cum ar fi respirație sacadată sau dificultăți de respirație, accentuarea dificultăților respiratorii, cum ar fi expecto- rația sau hemoptizia, simptome gastro-intestinale, cum ar fi greață, vărsături și/sau diaree și fără modificări ale stării mentale, cum ar fi confuzia sau letargia.

2 O listă de verificare pentru evaluarea condițiilor de mediu de acasă este disponibilă în anexa C la referința 2.

3 Se poate face o excepție pentru mamele care alăptează. Având în vedere beneficiile alăptării și rolul nesemni- ficativ al laptelui matern în transmiterea altor virusuri respiratorii, o mamă poate continua să alăpteze. Mama trebuie să poarte mască medicală atunci când se află în apropierea bebelușului și să efectueze igiena mâinilor înainte și după ce are un contact direct cu copilul. De asemenea, va trebui să urmeze celelalte măsuri de igienă descrise în acest document.

4 Măștile medicale sunt măști chirurgicale sau utilizate pentru proceduri medicale, care sunt plate sau pliate (un- ele sunt în formă de cană); acestea sunt fixate cu ajutorul unor șnururi care se leagă după cap.

5 Majoritatea soluțiilor de clor pentru uz casnic conțin 5% hipoclorit de sodiu. Recomandări privind modul de calculare a diluției dintr-o soluție de clor dată pot fi găsite pe https://www.cdc.gov/hai/pdfs/resource-limited/en- vironmental-cleaning-508.pdf.

6 Este necesar ca autoritatea sanitară locală să adopte măsuri pentru a se asigura că deșeurile sunt aruncate într- un depozit sanitar de deșeuri și nu într-o groapă de gunoi nesupravegheată.

View Fullscreen