Impactul factorilor climatici, demografici și de control al bolii asupra dinamicii de transmitere a COVID-19 în marile orașe din întreaga lume.
Un studiu recent de la Universitatea din Liverpool din Marea Britanie a analizat sezonalitatea transmiterii infecției cu virusul SARS-CoV-2 folosind date de la focare din întreaga lume, în 359 de orașe mari cu peste 500.000 de locuitori și care au cunoscut un focar semnificativ de COVID-19 în 2020.
Au pornit de la ipoteza că este plauzibil ca SARS-CoV-2 – virusul care provoacă COVID-19 – să se comporte în mod sezonier, fiind mai răspândit iarna și mai puțin vara. Coronavirusurile care circulă în mod obișnuit la om și virusurile care provoacă răceală sau gripă se comportă în acest mod. Am observat, de altfel și anul trecut o creștere a numărului de cazuri de COVID-19, a numărului de spitalizări și a deceselor în timpul iernii, ceea ce sugerează un efect sezonier. O anumită asociere între transmiterea virală și anotimpuri este de așteptat. Multe comportamente umane sunt sezoniere. Vara, petrecem mai mult timp în aer liber, unde riscul de infectare este mult mai scăzut, și este probabil să avem un stil de viață mai activ, ceea ce poate crește capacitatea organismului de a rezista la infecții. De asemenea, este probabil să beneficiem de o expunere mai mare la lumina soarelui, care crește nivelul de vitamina D și astfel ne poate stimula sistemul imunitar. Există, de asemenea, dovezi că radiațiile ultraviolete (UV) din lumina soarelui reduc durata de supraviețuire a virusului pe suprafețe. De asemenea, este posibil ca umiditatea și temperatura să influențeze transmiterea. Atunci când sunt combinați împreună, acești factori vor avea probabil un efect asupra răspândirii virusului. Astfel de variații au generat și sintagma de valul 1, 2, 3 și urmează acum valul 4. Puteți urmări aici evoluția numărului de cazuri de la începutul pandemiei (puteți selecta țările pe care doriți să le studiați) https://ourworldindata.org/covid-cases
După analiza datelor, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că deși efectul radiațiilor UV pe care l-au observat a fost semnificativ din punct de vedere statistic, acesta a fost relativ mic în comparație cu alți factori. Caracteristicile demografice ale orașelor, cum ar fi mărimea și cantitatea de poluare a aerului (o măsură potențială a industrializării și a aglomerației populației), împreună cu măsurile de sănătate publică au reprezentat o mai mare parte din variația observată pe care au observat-o în numărul de îmbolnăviri.
Intervențiile guvernamentale au reprezentat de aproximativ patru ori variația explicabilă în comparație cu razele ultraviolete. Este important de menționat că aceste intervenții se află în controlul nostru, așadar, depinde de noi să influențăm evoluția pandemiei. În viitorul imediat, potențialele valuri ulterioare ale pandemiei vor fi determinate în mod predominant de controalele pe care le dictează guvernele, mai degrabă decât de vreme. La aceasta se adaugă efectele vaccinurilor COVID-19 care sunt acum în curs de implementare.
Așadar, iarna nu-i ca vara, însă omul sfințește locul.
Referințe
Metelmann S, Pattni K, Brierley L, et al. Impact of climatic, demographic and disease control factors on the transmission dynamics of COVID-19 in large cities worldwide. One Health (Amsterdam, Netherlands). 2021 Jun;12:100221. DOI: 10.1016/j.onehlt.2021.100221 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352771421000112
Pentru aprofundare rapidă
Articol pentru public https://theconversation.com/will-summer-slow-the-spread-of-covid-19-new-research-sheds-light-144654
