Studiez neurostiinte la München. Trăiesc într-o comunitate de ingineri, biotehnicieni, biologi, medici și ca multi altii, în ianuarie subestimam total problema coronavirus. Știam că virusul se va răspândi la nivel global dar aveam încredere că sistemele medicale din Europa vor fi destul de robuste pentru a trece cu bine peste pandemie.
Odată ajuns în Europa – cu evoluția fulminantă a epidemiei în Italia, și apoi în Statele Unite ale Americii – unde a depășit orice imaginație, a demonstrat că sisteme sanitare, oricât de solide, pot fi copleșite de numărul foarte mare de îmbolnăviri apărute într-un timp foarte scurt. Pentru mine, măsurile de izolare socială și de sistare a activităților economice neesentiale, sunt urmări logice ale informațiilor pe care le avem despre răspândirea virusului.
Testarea moleculară intensivă combinată cu măsurile de izolare funcționează. Acest fapt a fost demonstrat la sfârșit de ianuarie când, lângă München, au apărut zece cazuri de COVID-19. Toți pacienții au fost identificați și izolați, iar în următoarea luna nu s-a mai înregistrat niciun caz nou de boală.
La ora actuală, comunitatea științifică și cea medicală înțeleg care sunt mecanismele prin care COVID-19 intră în celule, se multiplică, se asamblează și iese din celule pentru a afecta tesuturile vecine. Toate aceste etape reprezintă potențiale ținte pentru un vaccin sau un tratament eficace. Tocmai din această cauză, se fac mari eforturi pentru fabricarea unui vaccin și cred că este o doar chestiune de timp până un preparat se va dovedi eficient.
Totuși, originea virusului SARS-CoV-2 nu este cunoscută corect, complet. Din acest motiv, au apărut speculații cum că ar putea fi vorba de o armă biologică. Indiciile poartă însă spre o origine zoonotică. Principalul argument e asemănarea codului genetic COVID-19 cu SARS și MERS. De fapt, aceste trei virusuri fac parte din aceeași familie, ceea ce explica similitudinea. Nu există însă nicio dovadă că acest virus ar fi fost creat de om – că este o himeră.
De asemenea, virusul pare a fi mai virulent în anumite părți ale lumii motiv pentru care în mediile sociale se susține că anumite alimente, medicamente antimalarice, sau vaccinuri pentru alte boli protejează împotriva infecției. Există argumente pentru toate aceste idei. Totuși, corelatia nu înseamnă cauzalitate. Să considerăm următorul exemplu nelegat de COVID-19: exista o corelație statistică puternică între consumul de cafea și cancerul pulmonar. Aceasta corelație e demonstrată, dar ceea ce ea sugerează este doar ca în pauza de fumat se consuma des cafea. Nu există nicio dovadă directă conform căreia consumul de cafea, în doze rezonabile, cauzează cancer.
Cu toții avem nevoie de răspunsuri în aceasta perioadă foarte stresantă. Medicii și oamenii de știință nu au încă toate răspunsurile cu privire la COVID-19, dar nu se feresc în a recunoaște acest lucru. De aceea, ar trebui sa fim cu toții sceptici când ni se prezintă soluții mult prea simple pentru probleme complexe, precum o criză de sanatate globală.
Nu invidiez deloc mass media care trebuie să transmită populației cât de gravă este situația, fără a induce panică, și să dea cetățenilor răspunsuri fără a răspândi informații false. De asemenea, guvernele se află sub presiunea imensă de a salva vieți și-n același timp, de-a proteja economia de care depind în mare masura bunăstarea noastră și sănătatea noastră.
Toate aceste elemente ale sistemului vor lua în această perioadă decizii mai mult sau mai puțin inspirate. Întrebarea esențială este dacă medicii, jurnaliștii, politicienii, cercetătorii, vor putea în această perioadă să câștige capitalul cel mai important în criza COVID-19, încrederea noastră pentru a putea implementa măsuri spre binele comun.
Comments 1