Editare: Alina Jurcoane și Roxana Sonea, Rețeaua de Solidaritate
Indiferent de continentul pe care ne aflăm, de culoarea pielii, sau de conținutul contului bancar criza COVID-19 ne aduce pe toți în aceeași situație: o situație care pune în pericol sănătatea și viața tuturor, o situație care ne amenință sursele de venit, o situație care necesită limitarea libertății de mișcare a fiecăruia. La această situație, autoritățile fiecărei țări au acționat în funcție de poziția lor ideologică, oamenii de știință s-au concentrat în a prezenta informații bazate pe studii științifice atât autorităților cât și publicului, iar fiecare dintre noi acționăm în funcție de abilitatea noastră de a înțelege implicațiile informațiilor științifice și de poziția noastră ideologică. COVID-19 a adus la suprafață atât lucrurile pe care le avem în comun cât și lucrurile care ne diferențiază.
De la Brazilia, care continuă să ignore din punct de vedere oficial răspândirea virusului, și până la Coreea de Sud care a luat măsuri foarte stricte de prevenire a infecțiilor cu SARS-CoV-2, putem înțelege acțiunile autorităților prin prisma unei “cămăși de forță”, după cum sugerează Future Crunch[1]. O cămașă de forță cu trei puncte de tensiune: salvarea vieților, salvarea economiei și protejarea libertăților civile. În contextul COVID-19 doar maxim două din cele trei puncte au putut fi satisfăcute. Unele guverne au ales sa protejeze viețile oamenilor și economia (e.g., Coreea de Sud), altele viețile și libertățile civile (e.g., România, statul Massachusetts din Statele Unite) iar altele economia și libertățile civile (e.g., statul Florida din Statele Unite). Aceste alegeri nu sunt exprimate direct dar ele sunt implicite în modul în care fiecare din aceste autorități au acționat în contextul răspândirii noului Coronavirus. De fapt putem chiar spune că acțiunile autorităților izvorăsc din paradigma lor ideologică. Aceste paradigme și acțiunile care izvorăsc din ele au un efect vizibil asupra numărului de infecții și asupra numărului de decese din fiecare țară. În acest articol vom compara evolutia infectiilor și a deceselor în Coreea de Sud, România, și în două state din Statele Unite: Massachusetts și Florida. Statele Unite este o țară complexă, există multă autonomie a statelor iar multe decizii au loc la nivel de stat, inclusiv în contextul COVID-19. De aceea, deși pe plan internațional Statele Unite sunt reprezentate de administrația de la nivel federal, în acest context este mai potrivit să analizăm fiecare stat ca o entitate administrativă distinctă.
În Coreea de Sud, autoritățile au ales protejarea vieților și a economiei cu costul libertăților civile. Măsurile de testare timpurie, de detectare a cazurilor și prevenire a infecțiilor au fost aplicate în forță; a fost implementată monitorizarea digitală; pacienții au fost plasați în carantină; călătorii au fost obligați sa își raporteze locația printr-un app; a fost creată și publicată pe internet o hartă care urmărește cazurile de COVID-19; anunțuri despre responsabilitatea fiecărei persoane pentru protecția personală și a altor persoane au fost făcute în toate spațiile publice; au fost promulgate legi pentru respectarea recomandărilor pentru protejarea sănătății publice; și toți călătorii din China, Hong Kong și Macao au fost plasați în carantina încă de la începutul pandemiei[2].
În Statele Unite, diferite state au ales căi diferite. Două exemple distincte sunt Florida și Massachusetts. În Florida, autoritățile au ales să protejeze economia și libertățile civile. De exemplu, deși deja informațiile despre răspândirea COVID-19 erau disponibile, guvernatorul Floridei a ales să nu interzică marile petreceri publice ce au loc anual în Florida în fiecare an la începutul lunii martie cu ocazia vacanței de primăvară a studenților pentru că aceste petreceri sunt o sursă foarte mare de venit pentru Florida[3].
O analiză ulterioară a poziției telefoanelor celulare a participanților la o singură petrecere din Fort Lauderdale, arată unde se aflau acești participanți după două săptămâni: pe toată coasta de est a Statelor Unite și chiar și mai departe.
Această analiză arată că efectele deciziilor guvernatorului din Florida s-au simțit cu mult în afara propriului său stat. Persoanele infectate în Florida au dus COVID-19 în mult mai multe state.
În plus, administrația Floridei, deși a închis școlile, barurile și cluburile pe 17 martie, a ținut restaurantele deschise la 50% din capacitate și a trecut ordinul de “Stați Acasă” doar pe 1 aprilie.
Spre deosebire de Florida, în Massachusetts starea de urgență a fost declarată pe 10 martie, ordinul “Stați Acasă” a fost trecut pe 24 martie iar pe 1 mai a fost trecut un ordin care impune purtarea de măști în orice incintă publică[4].
Deși Massachusetts are mai multe cazuri confirmate de COVID-19 decât Florida, este important să ne uităm unde sunt aceste cazuri prevalente pentru a înțelege dinamicile de transmisie și efectele măsurilor autorităților. În Massachusetts, majoritatea cazurilor sunt în Boston iar în Florida în Miami – doua orașe foarte mari. Boston are 800.000 de locuitori iar Miami are 470.000 de locuitori. Densitatea populatiei este asemănătoare, cu aproximativ 14.000 de locuitori/mila pătrată. Însă în Boston sunt 13.000 de cazuri confirmate de Coronavirus pe când în Miami sunt 10.000 de cazuri confirmate. Vedem deci că în Boston sunt 1,600 de cazuri pe suta de mii de locuitori în timp ce în Miami sunt 2,100 de cazuri pe suta de mii de locuitori.
În România starea de urgență a fost declarată pe 16 martie și reguli stricte au fost implementate, inclusiv amenzi pentru încălcarea lor. Între 24 martie și 19 aprilie au fost date 200.000 de amenzi pentru încălcarea regulilor pentru protejarea sănătății publice. Aceste amenzi au totalizat 78 de milioane de euro[5]. Deși regulile de deplasare au fost stricte, nu a existat urmărire digitală deci putem spune că România a ales să protejeze viețile și libertățile civile. România a reușit sa limiteze răspândirea rapidă a virusului și numărul deceselor mult mai mult decât alte țări, inclusiv Statele Unite, după cum arată graficele următoare.
Pe 31 mai, Statele Unite au avut peste 1.700.000 de cazuri confirmate pe când Coreea de Sud a avut aproximativ 11.500 iar România 19.000.
Când comparăm țări, din cauză că țările sunt mai mari sau mai mici, este important să includem în aceasta analiză o discuție a numărului de cazuri raportat la numărul de locuitori. Graficul 1 arată numărul de cazuri confirmate pe milion de locuitori.
Statele Unite au peste 5,000 de cazuri confirmate/milion pe când România are aproximativ 1.000 de cazuri confirmate/milion iar Coreea de Sud, aproximativ 200/milion.
Este de asemenea important să studiem evoluția cazurilor zilnice. Graficul numărul 2 arată cum a evoluat numărul cazurilor zilnice.
Statele Unite continuă să aibă mult peste 10.000 de cazuri zilnice iar România peste 100 de cazuri zilnice. Este interesant de observat evoluția în Coreea de Sud, care reușise să scadă numărul de cazuri zilnice sub 10. După relaxarea unor măsuri, observăm că numărul de cazuri zilnice a crescut, îndreptându-se în acest moment, 31 mai, către 100. Islanda este o țară care a reușit să oprească evoluția virusului prin testare în masă și măsuri de protecție a populației. După cum vedem, Islanda are maxim un caz nou în fiecare zi.
Graficul numărul 2 arată de asemenea pentru câte zile consecutive a crescut numărul de cazuri zilnice în fiecare țară. De exemplu, în Statele Unite, numărul de cazuri zilnice a crescut pentru mai mult de 30 de zile la rând înainte de a începe să scadă, pe când în România numărul de cazuri zilnice a crescut pentru aproximativ 20 de zile consecutive iar în Coreea de Sud doar pentru aproximativ 12 zile consecutive.
Cel mai dureros efect al acestei epidemii este pierderea de vieți omenești. Pe 31 mai, în întreaga lume sunt 6.185.076 cazuri și 371.398 decese. Rata de deces este diferită pentru diverse țări. Această rată arată cât de pregătit este sistemul medical al fiecărei țări în fața acestei pandemii. Această discuție este însă în afara scopului acestui articol. În acest articol vom prezenta numărul de decese în fiecare dintre cele trei țări pe care le-am ales pentru această discuție.
Pe 31 mai, în Statele Unite au fost peste 100.000 de decese, în România, peste 1,200, iar în Coreea de Sud peste 250. Desigur, este important să analizăm numărul de decese comparat cu numărul de locuitori.
În Statele Unite, numărul de decese este 313/milion de locuitori, în România 65/milion de locuitori iar în Coreea de Sud 5/milion de locuitori.
Pandemia COVID-19 a atins toate colțurile planetei, a cauzat multă suferință și a adus la lumină atât dinamici culturale și sociale cât și structuri economice și politice care sper că ne vor da tuturor de gândit. Guvernele au reacționat în mod diferit iar rezultatele s-au văzut în efectele pe care virusul l-a avut asupra diverselor națiuni. Inegalitatea, atât dintre țări cât și din interiorul fiecărei țări, a ieșit la lumină precum au ieșit la lumină și calitățile și deficiențele sistemelor medicale. Atitudinile oamenilor au devenit mai clare. De la teoriile conspirației și ignorarea (sau lipsa de înțelegere a) informațiilor științifice și medicale, până la acte de sacrificiu personal, ce este mai rău și ce este mai bun în societate și în fiecare dintre noi, a ieșit la iveală.
În ciuda argumentelor științifice care arată că distanțarea socială previne răspândirea virusului și decesele, există demonstrații contra distanțării sociale.
Dar cei mai mulți oameni înțeleg impactul pe care lipsa distanțării sociale îl are și respectă măsurile necesare pentru prevenirea răspândirii rapide a virusului. Majoritatea oamenilor își asumă responsabilitatea personală pentru a se proteja pe ei înșiși și pe cei din jurul lor prin a purta măști, a menține distanța fizică, a se spăla pe mâini și a urmări măsurile de protecție la locul de munca.
Sunt de asemenea oameni, precum Andrada și fiica ei Angela care locuiesc în Connecticut și care își petrec weekendurile cosând măști pentru cei care au nevoie.
Este important să înțelegem toate aceste dinamici pentru a putea lucra împreună pentru a construi o lume mai bună pentru toți oamenii. Este important să colaborăm pentru a reduce atitudinile și comportamentele izvorâte din ignoranța și a le încuraja pe cele bazate pe înțelegerea informațiilor științifice și respect reciproc.
Rețeaua de Solidaritate a unit sute de români din diaspora și din România pentru a ne ajuta țara într-un moment greu. Indiferent pe ce meridiane ne-am aflat, primul nostru gând s-a îndreptat către țară și către oamenii ei. Implicarea colectivă, născută din compasiune și din drag de acasă a avut rezultate pozitive imediate și sperăm să continue să aibă un impact benefic pentru România și pentru români și pe termen lung.
[2]https://www.pharmaceutical-technology.com/features/coronavirus-affected-countries-south-korea-covid-19-outbreak-measures-impact/
[3] The New York Times, 11 Aprilie, 2020: https://www.nytimes.com/2020/04/11/us/florida-spring-break-coronavirus.html
[4] https://www.mass.gov/info-details/covid-19-state-of-emergency
[5] https://www.euronews.com/2020/04/22/coronavirus-romania-set-to-ease-its-lockdown-next-month-after-fines-pay-dividends
