Istoricul şi scriitorul Yuval Noah Harari, într-o opinie extinsă pe Financial Times: Viața după coronavirus

Yuval Noah Harari a publicat vineri, 20 martie, în Financial Times¹, un editorial extins despre criza generată de pandemia Covid-19, care a adus schimbări majore pe plan mondial și care probabil va modela lumea mulţi ani de acum înainte.

Un realist convins, autorul cărții „21 de lecții pentru secolul XXI” dezbate câteva teme cruciale în aceste momente: supravegherea în masă, dreptul la intimitate versus dreptul la sănătate, acțiuni coordonate la nivel global versus curentul naționalist.

„Trebuie să acționăm repede și hotărât. Trebuie să realizăm de asemenea că deciziile noastre de acum au consecințe pe termen lung. Atunci când alegem între diferitele alternative, trebuie să ne întrebăm nu doar cum să depășim amenințarea imediată, ci și în ce fel de lume vom trăi după ce va trece furtuna.” punctează istoricul.

„Natura urgenţelor este de a accelera procesele istorice. Decizii care în mod normal ar necesita ani de deliberări sunt adoptate în câteva ore. Sunt forţate spre utilizare tehnologii imature şi chiar periculoase, deoarece riscul de a nu face nimic este mai mare (…). Ce se întâmplă când lucrează toată lumea de acasă şi comunică doar de la distanţă? Ce se întâmplă când şcolile sau universităţile îşi desfăşoară activitatea online? În vremuri normale, guvernele, companiile şi instituțiile educaţionale nu ar accepta niciodată astfel de experimente. Dar acestea nu sunt vremuri normale”, adaugă Harari.

Filozoful menționează că toți actorii importanți în aceste momente grele au de luat două decizii. Pe de o parte, să aleagă între supravegherea în masă care poate duce la un stat totalitar sau autodeterminarea indivizilor și responsabilizarea lor. Pe de altă parte, să aleagă între izolarea naționalistă și solidaritate globală.

Vedem exemple în ambele direcții.

Supraveghere in masa: Marți, 24 martie, Comisia Europeană a semnalat într-un comunicat de presă² necesitatea colectării de metadate mobile anonimizate pentru a contribui la analizarea modelelor de răspândire a virusului, într-un mod pe deplin conform cu RGPD şi cu legislaţia privind confidenţialitatea în mediul electronic. Tot marți, premierul Ludovic Orban a anunțat că autoritățile pregătesc, împreună cu STS, o aplicație care să permită monitorizarea deplasărilor persoanelor aflate în izolare sau carantină din cauza Covid-19³.

Responsabilizare socială: În paralel, se fac apeluri publice de către autorități, celebrități și mediul privat ca fiecare persoană să acționeze responsabil astfel încât să protejeze sănătatea lor și pe a celor dragi. Există numeroase mesaje virale pe internet cu personalul medical sau din Poliție care îndeamnă lumea să se comporte responsabil și să stea în case.

Izolare naționalistă: În faţa ameninţării coronavirusului, Europa adoptă un ton de naţionalism economic în încercarea de a apăra companii critice europene de potențiale preluări străine. De exemplu, un articol⁴ din Financial Times din 26 martie notează că Federația Angajatorilor Francezi sugera la începutul săptămânii că Franța ar trebui să naționalizeze companiile în criză.

Solidaritate globală: Vedem multiple acțiuni civice, de voluntariat, în acest sens, inclusiv din partea Chinei. Crucea Roșie China a organizat delegații de specialiști chinezi și transporturi de echipamente medicale în Italia, Iran și Pakistan⁵. Dacă la începutul crizei din Italia, Germania nu a părut dornică să ofere vreun ajutor, în ultimele zile vedem ușoare semne de solidaritate⁶.

Trăim timpuri interesante, unde singura constantă este schimbarea. În fiecare zi, pentru următoarele luni, vom vedea noi și noi schimbări de situație.

Din păcate, concluzionează filozoful Yuval Noah Harari, o paralizie colectivă a prins comunitatea internațională, într-un moment în care solidaritatea și unitatea sunt singurele care ar putea să ne salveze din fața unui viitor catastrofal.

„Se pare că nu există adulți în cameră. Mulți s-ar fi așteptat să vadă deja cu săptămâni în urmă o reuniune de urgență a liderilor mondiali pentru a veni cu un plan comun de acțiune (…) Omenirea trebuie să facă o alegere. Vom călători pe calea dezbinării sau vom adopta calea solidarității globale? Dacă alegem dezbinarea, aceasta nu va prelungi doar criza, ci va duce probabil la catastrofe și mai grave în viitor. Dacă alegem solidaritatea globală, aceasta va fi o victorie nu numai împotriva coronavirusului, ci și împotriva tuturor epidemiilor și crizelor viitoare care ar putea asalta omenirea în secolul XXI.” a încheiat istoricul Yuval Noah Harari în editorialul semnat în Financial Times.