La doi ani de la izbucnirea pandemiei, medicii din Rețeaua de Solidaritate solicită digitalizare, profesionalizarea comunicarii medicale și investiții urgente în sistemul medical: „adevăratele investiții strategice ale statului sunt acum în sănătate. S-a murit ca într-un război din cauza lipsei echipamentului sanitar și a resursei umane.”
Rețeaua de Solidaritate a organizat, la finalul săptămânii trecute, prima ediție a emisiunii COMPAS, un format ce reunește medici și oameni de știință români din țară și din diaspora, care dezbat public teme de actualitate, adresându-se publicului larg și autorităților. Panelul găzduit de medicul Tudor Toma și de politologul Gabriela Mirescu este transmis live (în fiecare a doua vineri de la 18:30 pe paginile YouTube și Facebook) și contribuie la popularizarea discursului științific, la combaterea știrilor false, sumarizând recomandări pentru autorități și clasa politică românească.
„Dincolo de pandemie. Cum vom trăi cu virusul?” a fost tema pe marginea căreia au discutat Prof. Dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog (Iași), Dr. Graziela Biter, medic anestezist (Bruxelles), Dr. Tudor Toma, pneumolog (Londra) și Dr. Sandra Alexiu, medic primar si președinta Asociației Medicilor de Familie din Bucuresti-Ilfov. Acestora li s-au alăturat, în a doua parte a dezbaterii, jurnaliștii Sorina Matei de la Aleph News (București) și Petru Clej, corespondent din Londra pentru G4Media.
Renunțarea la restricții aduce cu sine nevoia de a extrage lecțiile potrivite ale ultimilor doi ani. După o prezentare amplă a Dr. Azoicăi privind evoluția actuală a pandemiei în lume, Dr. Sandra Alexiu a arătat că această criză ne-a pus în fața unor limite, dar și a unor oportunități. Am văzut cu toții că digitalizarea ajută la eficientizarea actului medical, iar pacienții s-au adaptat cu ușurință sistemului de teleconsultații. Spre deosebire de Dr. Graziela Biter, care profesează într-un sistem digitalizat, Dr. Sandra Alexiu a atras atenția asupra riscului ca sistemul de sănătate românesc să ignore lecțiile digitalizării, tendința fiind deja de revigorare a birocrației și a apetitului pentru hârtii odată cu ieșirea din criză.
Jurnalista Sorina Matei a întrebat care ar trebui să fie prioritățile statului român dupa doi ani de pandemie, odată cu ridicarea restrictiilor sanitare.
Specialiștii au semnalat urgența unei analize profunde și independente a strategiilor folosite în gestionarea pandemiei și a atragerii de tineri spre profesiile medicale. În final, toți participanții au văzut ca prioritară necesitatea investițiilor suplimentare în sistemul medical, pentru a face față persistenei virusului și patologiilor asociate covidului lung.
S-a făcut un apel spre clasa politică pentru a prioritiza activitatea medicală și pentru a facilita acum aceste investiții considerate de Dr. Tudor Toma a fi cu adevărat “strategice” mai importante decât achizițiile militare ale statului: “în ultimii doi ani nu s-a murit din cauza lipsei echipamentului militar, dar s-a murit mai mult ca într-un război din cauza lipsei echipamentului sanitar” a punctat medicul român din Londra.
De asemenea, Dr. Toma a arătat cât de important este ca sistemul de sănătate românesc să profite de porțile de comunicare deschise în doi ani de pandemie și să integreze experiențele medicale internaționale. În acest sens, și medicii și cercetătorii români din diaspora, mulți reuniți deja în Rețeaua de Solidaritate sunt o resursă importantă, pe care statul ar trebui s-o folosească, a adaugat pneumologul.
La nivel internațional, profesioniștii văd o necesitate a unui plan global de bioprotecție și a unei mai bune comunicări și colaborări la nivel mondial pentru a preveni și a răspunde din timp la provocări epidemiologice viitoare.
Spre final, jurnalistul Petru Clej a abordat tema comunicării deficitare pe teme medicale și a reclamat faptul că mesajele profesioniștilor nu au ajuns la publicul larg în momente de criză. Acesta a accentuat comunicarea ca fiind o lectie dureroasă a pandemiei, dar a condamnat vehement și lipsa unei intervenții ferme a autorităților în cazurile publice de diseminare a mesajelor anti-vaccin, care au dus la pierderi de vieți omenești. Pentru că în acest moment Colegiul Medicilor nu are pârghiile necesare pentru a interveni, medicii au fost de acord că e necesară adaptarea legislației care sa poată sancționa medicii care au transmis public mesaje mincinoase despre pandemie și care acum “au sânge pe mâini”.Profesioniștii din diaspora au arătat că în alte țări, ca Marea Britanie, exprimarea publică în necunoștință de cauză a personalului medical se sancționează de către Colegiul Medicilor sub delictul de denigrare a profesiei medicale. În vreme ce în alte locuri astfel de voci sunt izolate, în România li s-a pus microfonul în mână. Aici instituțiile media locale au partea lor de vină, pentru că “s-a decis în funcție de audiențe, nimeni nu s-a gandit la etică”, a accentuat Dr. Sandra Alexiu.
La întrebarea jurnalistei Sorina Matei privind aspectele care le-au îngreunat cel mai mult activitatea în această perioadă, dr. Toma a menționat amestecul politicului în deciziile medicale. Lipsa investițiilor și a profesionistilor in comunicarea de criza și “bâjbâiala legislativă” ce a determinat schimbări rapide de direcție, de la o zi la alta, sunt aspecte care i-au îngreunat activitatea medicului Alexiu. Dr. Biter a declarat că a fost puternic marcată de ura celor ce-i atacau pe profesioniștii români din sănătate, care transmiteau informații, în special pe social media. Medicul din Bruxelles a deplâns individualismul românilor, îndemnând la mai mult dialog si colaborare. În final, președinta Societății Române de Epidemiologie, Dr. Azoricăi, a mărturisit ca cel mai tare a durut-o neîncrederea generată între oameni în timp de pandemie si a mărturisit că această neîncredere s-ar putea sa fie un virus mai periculos decât SARS-Cov-2.
Dezbaterile COMPAS se încheie cu câte o scrisoare deschisă spre autorități. În urma acestei ediții, profesioniștii de Rețeaua de Solidaritate se vor adresa Ministerului Sănătății, Colegiului Medicilor, și Comisiilor de Sănătate din Parlament, prezentându-le concluziile de mai sus si invitând actorii din zone decizionale la dialog si colaborare.
COMPAS aduce în prim-plan la fiecare două săptămâni teme de interes public, adresându-se profesioniștilor din sănătate, autorităților și publicului larg. Emisiunea își propune să contribuie la popularizarea discursului științific în sfera publică, la promovarea valorilor privind asocierea și colaborarea profesională, precum și la diseminarea de informații verificate, din surse avizate. Ne revedem in 25 februarie, de la orele 18:30 (ora României)
Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră independentă care unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul de informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website rețele sociale (Facebook si Youtube) și în mass media (prin parteneri și colaboratori).
Rețeaua de Solidaritate – reteauadesolidaritate.com
Contact: contact@reteauadesolidaritate.com
Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71
