Șase răspunsuri la unele neliniști despre vaccinul anti COVID-19 și cum distingem informația de fake news

Care sunt totuși reacțiile adverse pe termen lung? Ne modifică vaccinul ADN-ul? Ce încredere să avem într-un vaccin creat așa de repede? Ni se va implanta un cip la vaccinare?

Într-o lume în care suntem atacați cu informații prin nenumărate canale (colegi, familie, Whatsapp, Facebook, televiziune, reviste, ziare online, YouTube etc.) este foarte ușor sa ne găsim în situația de a ne teme sau de a crede anumite lucruri neadevărate despre vaccinul COVID-19. Sau de a nu mai ști ce să credem. E important să putem face distincția între o părere (chiar dacă e viralizată public) și date/informații dovedite științific (de multe ori mai puțin spectaculoase, dar susținute cu argumente și surse științifice). Pentru aceasta, sursa informației trebuie verificată și de asemenea, trebuie să știm și unde putem găsi informații pertinente.

Cei ce își petrec zilele acestea mai mult timp în mediul virtual au auzit cu siguranță mai multe lucruri despre acest vaccin și au poziții mai mult sau mai puțin vehemente față de vaccinare.

Voi încerca să aduc informații legate de unele din teoriile lansate în mediul virtual, și care sunt, cu siguranță, foarte pasionante. Să recunoaștem, este mult mai incitant să ne imaginăm că se întâmplă lucruri menite să facă rău populației generale pentru scopuri obscure decât să admitem că lumea traversează o perioadă dificilă și că binele poate învinge dacă ne gândim nu numai la noi înșine, dar și la ceilalți.

Sper de asemenea, ca următoarele rânduri vor putea aduce câteva lămuriri față de acest vaccin și va mai înlătură din teama de vaccinare, care de multe ori vine din necunoaștere.

Reacții adverse

Efecte pe termen lung – îmi va modifica vacinul ADN-ul?

Îmi oferă vaccinul protecție contra noilor variante ale virusului?

Cum a fost posibilă realizarea unui vaccin atat de repede?

Există cu adevărat o pandemie?

Mi se va implanta un cip în momentul vaccinării?

Neliniștea numărul 1 – Reacțiile adverse imediate la vaccinul COVID-19

Efectele adverse și profilul de siguranță ale vaccinului BNT162b2, realizat de către Pfizer BioNTech au fost publicate pe 31 decembrie 2020 în revista de specialitate medicală New England Journal of Medicine (una dintre cele mai prestigioase publicații din domeniul medical). Puteți citi articolul aici: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2034577

Legat de efectele pe termen scurt post-vaccinare, iată ce au publicat în articolul citat mai sus:

reacții la locul injecției: în general, durerea locală a fost în mare parte ușoară până la moderată ca severitate și a fost resimțită până la 7 zile
reacțiile sistemice: acestea au fost observate mai des la participanții mai tineri la studiu (16-55 de ani) și au fost mai frecvente după a doua doză. Cele mai frecvent raportate evenimente sistemice au fost
Oboseala și durerea de cap (59% și, respectiv, 52%, după cea de-a doua doză, în rândul pacienților mai tineri cu vaccin; 51% și 39% în rândul pacienților mai în vârstă). Oboseala și durerea de cap au fost raportate și de mulți beneficiari de placebo (23% și, respectiv, 24%, după a doua doză, în rândul pacienților mai tineri, 17% și 14% în rândul pacienților mai în vârstă). Oboseala sau durere de cap severe au fost observate în 0,9% din cazuri după prima doza și 3,8% (oboseala), 2% (durere de cap) în urma celei de-a doua doze.
Febra (temperatura, ≥38° C) a fost raportată după cea de-a doua doză de 16% dintre pacienții mai tineri care au primit vaccinul și de 11% din cei mai în vârstă. Doar 0,2% dintre pacienții care au primit vaccinul și 0,1% dintre cei care au primit placebo au raportat febră (temperatură, 38,9 până la 40° C) după prima doză, comparativ cu 0,8% și, respectiv, 0,1% după a doua doză. Doi participanți la grupurile de vaccin și placebo au raportat temperaturi peste 40,0 ° C.
Evenimentele sistemice, inclusiv febră și frisoane, au fost observate în primele 1-2 zile de la vaccinare și s-au rezolvat la scurt timp după aceea.

Analizele evenimentelor adverse sunt furnizate pentru toți cei 43.252 participanți înscriși. Mai mulți beneficiari BNT162b2 decât beneficiarii placebo au raportat orice eveniment advers (27% și respectiv 12%) sau un eveniment advers asociat (21% și 5%). Această distribuție reflectă în mare măsură includerea evenimentelor de reactogenitate tranzitorie, care au fost raportate ca evenimente adverse mai frecvent de către primitorii de vaccin decât de către primitorii de placebo. 64 de pacienți care au primit vaccinul (0,3%) și 6 pacienți care au primit placebo (<0,1%) au raportat limfadenopatie. Puțini participanți la oricare dintre grupuri au avut evenimente adverse severe, evenimente adverse grave sau evenimente adverse care au dus la retragerea din studiu. Au fost raportate patru evenimente adverse grave asociate beneficiarilor BNT162b2 (leziuni ale umărului legate de administrarea vaccinului, limfadenopatie axilară dreaptă, aritmie ventriculară paroxistică și parestezie a piciorului drept). Două persoane care au primit BNT162b2 au murit (unul din ateroscleroza, unul din stop cardiac), la fel ca patru persoane care au primit placebo (doi din cauze necunoscute, unul din accident vascular cerebral hemoragic și unul din infarct miocardic). Niciun deces nu a fost considerat de către anchetatori ca fiind legat de vaccin sau placebo. Nu au fost observate decese asociate cu Covid-19.

La momentul publicării articolului, un total de 82.48 milioane de vaccinuri au fost administrate, cu 7.47 milioane de persoane care au primit ambele doze. (https://ourworldindata.org/covid-vaccinations).

Legat de reacțiile adverse grave, preiau datele publicate în Statele Unite ale Americii (https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7002e1.htm): În perioada 14-23 decembrie 2020, monitorizarea de către sistemul de raportare a evenimentelor adverse ale vaccinului a detectat 21 de cazuri de anafilaxie după administrarea primelor doze raportate de 1.89 milioane doze de vaccin Pfizer-BioNTech COVID-19 (11,1 cazuri pe milion de doze); 71% dintre acestea au apărut în decurs de 15 minute de la vaccinare.

Anafilaxia este o reacție alergică severă, care pune viața în pericol, care apare rar după vaccinare. Aceasta poate apărea și pentru alte vaccinuri (pentru vaccinul antigripal, ultimele date, tot din Statele Unite ale Americii, se numără 1,31 de cazuri pe milion https://www.cdc.gov/flu/prevent/egg-allergies.htm). Da, rata este mai mare, însă numărul rămâne în continuare mic. Aceasta reacție alergică apare destul de repede după administrarea vaccinului, perioadă în care sunteți sub observație medicală. O reacție alergică identificată la timp este tratabilă, ca drept dovadă, nu a fost raportată nicio moarte în datele publicate în studiul citat.

Vaccinul realizat de Moderna are un profil mai bun: 10 cazuri de anafilaxie după administrarea a 4.041.396 de prima doză (2,5 cazuri pe milion de doze administrate). În nouă din cele zece cazuri, debutul a avut loc în decurs de 15 minute de la vaccinare. Nu au fost raportate decese legate de anafilaxie. (https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7004e1.htm)

Neliniștea numărul 2 – Efecte adverse pe termen lung al vaccinului COVID-19 (sau îmi va modifica vaccinul ADN-ul) și cum funcționează acest vaccin

Există multe temeri legate de efectele pe termen lung al vaccinurilor ce utilizează tehnologia ARN-ului mesager și mai ales frica că acesta ne-ar putea modifica ADN-ul. În realitate, ceea ce este introdus în corp prin intermedul vaccinului, acel ARN mesager va fi distrus de către celulele corpului în decurs de câteva zile de la vaccinare și nu va pătrunde în nucleul celulei (acolo unde se găsește ADN-ul). Deci nu-l va putea modifica.

În schimb, acest ARN mesager poarta o informație foarte importantă, și anume cum arată proteina numita Spike din structura virusului SARS-COV2. La locul injecției, celulele vor prelua acest ARN mesager, îl vor transcrie și vor sintetiza aceasta proteina Spike. Celulele imune, cele care se luptă contra virusului, vor identifica aceasta proteină ca fiind străină corpului și vor învăța să se apere împotriva ei și vor declanșa mai multe reacții în corpul nostru care vor duce și la dezvoltarea de anticorpi. Atunci când corpul nostru va intra în contact cu virusul, anticorpii și celulele imunitare vor identifica proteina Spike și vor neutraliza virusul care o poartă. Prin aceasta, acel organism nu se va mai îmbolnăvi, sau dacă o va face, va fi o formă ușoară a bolii (aceasta depinde de numărul de virusuri care intră în contact cu organismul, cât și de numărul de anticorpi pe care îi prezintă organismul). Prin administrarea a două doze, sistemul imunitar este stimulat suplimentar și își va îmbunătăți capacitatea de luptă împotriva virusului.

Cele două vaccinuri au o eficacitate asemănătoare: 95% pentru vaccinul BioNTech-Pfizer și 94,1%, pentru vaccinul Moderna. Nu există date deocamdată pentru a ști cât timp organismul este protejat contra bolii. De asemenea, nu se pot face afirmații care să fie demonstrate științific pentru moment dacă cei ce intră în contact cu virusul, vaccinați fiind, vor putea transmite acest virus, chiar dacă nu sunt simptomatici. Din acest motiv este importantă purtarea măștii și după vaccinare până când vom ști mai multe.

Neliniștea numărul 3 – Dacă vaccinarea nu îmi oferă protecție contra noilor variante ale virusului?

Apar din ce în ce mai multe variante ale virusului și ne întrebăm dacă vaccinurile existente ne vor putea oferi protecție și împotriva lor. Nu exista suficiente date pentru a oferi un răspuns dovedit științific. Atunci când virusul suferă o mutație, proteina Spike, pe baza căruia a fost realizat vaccinul, se poate modifica. Această modificare poate face ca sistemul imunitar să nu recunoască virusul. Pfizer și BioNTech au publicat recent un studiu realizat în laborator care arata că vaccinul ar putea oferi protecție împotriva variantei din UK:

Aceste noi variante ale virusului apar în mod natural, este modalitatea prin care virusul își asigură supraviețuirea și deci răspândirea la un număr cat mai mare de persoane. Cu cât vor fi mai multe persoane infectate (chiar și asimptomatic), cu atât crește riscul de a avea și mai multe variante ale virusului, pentru care vaccinurile actuale ar putea sa nu funcționeze. Din acest motiv este importantă respectarea regulilor de igienă pentru a limita răspândirea virusului, dar și vaccinarea. Cu cât vor fi mai multe persoane vaccinate, cu atat va scădea răspândirea virusului și deci și capacitatea acestuia de a da naștere unor alte variante.

O alta veste bună este că, vaccinurile ce utilizează tehnologia ARN-ului mesager pot fi modificate pentru a produce formule ce vor fi eficiente împotriva a noi variante ale virusului (atunci cand acestea vor fi predominante în populație). Va fi necesară vaccinarea sezonieră împotriva virusului SARS-COV2? Rămâne de văzut în funcție de evolutia pandemiei.

Neliniștea numărul 4 – Cum a fost posibilă realizarea unui vaccin atat de repede?

Până de curând, cercetarea medicală a dus la realizarea de vaccinuri care lucrează la stimularea sistemului imunitar prin diferite metode, dar care au la bază același principiu: să prezinte organismului fie forme mai puțin puternice ale germenilor, forme inactivate ale germenilor, părți ale germenilor sau toxine ale acestora. Domeniul este foarte vast și lupta pentru a găsi vaccinuri este continuă, dar nu întotdeauna ușoară și de cele mai multe ori cu fonduri puține. Numărul mare de decese și impactul pe care îl are acest virus asupra vieților noastre, și asupra economiei au dus la investirea de sume importante pentru a putea găsi un mijloc de a reveni la o viață “normală”. Da, acest vaccin a apărut și a fost aprobat repede, dar nu prin sărirea etapelor care asigură siguranța și eficacitatea acestuia. Tehnologia ARN mesager se dezvoltă de 3 decenii și cu siguranță vom mai auzi de ea, fiind privită ca o posibilitate de a preveni și/sau trata o multitudine de alte afecțiuni, printre care cancer sau boli cardio-vasculare.

Neliniștea numărul 5 – Există cu adevărat o pandemie?

Pentru cei ce sunt încă sceptici privind realitatea pandemiei, voi da cateva informații suplimentare.

Ce este o pandemie? Organizația Mondială a Sănătății ne dă definiția: o pandemie este o răspândire la nivel mondial a unei noi boli.

Până acum, cifrele sunt următoarele (https://www.worldometers.info/coronavirus): 101.982.426 de cazuri și 2.198.603 de decese. Mulți o compară cu o gripă, însă, numărul de decese în fiecare an pentru gripa sezonieră este de 290 mii până la 650 mii. Putem spune că acest virus, SARS-COV2 a dus la decesul unui număr considerabil mai mare decât gripa sezonieră.

În același timp, a dus și la o ocupare mult mai importantă a resurselor sistemelor de sănătate din toată lumea. Numărul mare de cazuri concomitente, a făcut imposibilă asigurarea îngrijirilor medicale tuturor celor ce aveau nevoie în acut, bolnavi fiind de COVID 19. Să nu uităm ce s-a întâmplat în primul val în țări precum Italia, Spania sau Belgia. Pentru a preveni îmbolnăvirea unui număr foarte mare de persoane în același timp, și deci pentru a putea oferi o șansă de acces la servicii medicale bolnavilor au fost luate multiple măsuri, printre care cele mai importante sunt purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor și limitarea interacțiunilor sociale.

În afară de mortalitatea legată direct de COVID-19, mortalitatea a crescut considerabil pentru toți pacienții cronici care nu au putut să se prezinte la spital din diverse motive (frică, consultații închise, locuri de spitalizare insuficiente fiind ocupate de pacienți covid), cât și pentru toți pacienții care nu au putut beneficia de ingrijiri medico-chirurgicale la timp (cancer, pacienți cardiaci, etc). Deci impactul asupra sănătății și mortalitatea trebuie privită mai larg.

Uitându-ne la datele legate de mortalitatea din statele europene pentru perioada ianuarie – octombrie 2020, se observă în jur de 321 000 de decese suplimentare față de aceeași perioadă din 2016-2019.

Neliniștea numărul 6 – Mi se va implanta un cip in momentul vaccinării?

S-a lansat la un moment dat ideea că prin acest vaccin ni se implantează un cip și s-a vehiculat chiar și o schemă a acestuia (care era de fapt schema electronică a unei pedale de chitară). Oricât de mult ar fi avansat tehnologia, nu am ajuns la nivelul de a crea un cip de dimensiuni atat de mici încât sa fie invizibil ochiului liber și să poată în același timp transmite informații mai departe către un receptor la distanță, sau și mai mult, să ne controleze în vreun fel. Pare a fi un scenariu de film științifico-fantastic pentru mine. Sper că văzând rațional lucrurile să trecem peste frica de a ne vaccina pentru ne-ar putea fi implantat un cip.

Spre sfârșit, vă ofer o părere personală. Atunci când citim un articol ce conține date statistice, este important să ne uităm și să știm să interpretăm corect numerele. Statistica medicală este un domeniu complex. Studenții la medicină au o introducere în acest domeniu în timpul cursurilor, dar pentru a spune mai departe că toți cei ce ies de pe băncile facultății vor putea interpreta corect unele date statistice este eronat. Analiza critică a textelor medicale este o atitudine ce se exersează în timp și necesită o pregătire specializată.

Este așadar prudent să nu ne lansăm în afirmații atunci când nu avem experiența necesară pentru a “citi” în mod corect un articol. Sunt anumite studii ce sunt efectuate pe un număr foarte mare de pacienți și care mobilizează un număr important de oameni de știință. Mai departe, rezultatele sunt evaluate de către foruri de specialiști în domeniu, pentru ca apoi să poată fi autorizată, în acest caz, utilizarea unui vaccin. Cred că putem avea cu toții mai multă încredere în știință.

Mai jos puteți găsi linkuri la informații și alte răspunsuri la întrebările și neliniștile dumneavoastră:

Referințe de specialitate sau site-uri oficiale

Referințe pentru aprofundare rapidă