Cronica emisiunii Dialog cu Diaspora din 18 mai 2021
În cadrul acestei întâlniri, Gabriela Mirescu și invitații ei – Dr Andreea Căpîlna (Moldovan), Dr Ionuț Poeană, Dr. Crina Petec-Călin, jurnalista Corina Negrea și Dr. Sorin Popescu – au dezbătut o temă de actualitate: „Medicii din Diaspora și statul român.”
România se confrunta și înainte de pandemie cu insuficiența resursei umane medicale, acum însă, această vulnerabilitate riscă să ducă sistemul național de sănătate în colaps. Aproximativ o treime din personalul medical românesc a emigrat și își desfășoară acum activitatea profesională în străinătate. Ce face statul român în acest sens și cum văd medicii români din Diaspora această stare de fapt îngrijorătoare? În jurul acestor teme s-a desfășurat dezbaterea „Țară, țară, vrem ostași! Medicii din Diaspora și statul român”.
Cuprins
- Din declarațiile participanților – statul român și oamenii
- Comentarii din public pe pagina de Facebook Rețeaua de Solidaritate
- Concluziile invitaților – puncte esențiale pentru dezvoltarea unei strategii naționale
- Despre invitați
1. Din declarațiile participanților s-au desprins câteva idei principale:
- Sunt state cu o largă diaspora, care în pandemie au dezvoltat strategii naționale, cu apeluri oficiale pentru accesarea propriilor medici din afara granițelor;
- Statul român nu are pârghii și nici strategie pentru reîntoarcerea personalului medical:
- Au existat în trecut granturi de reîntoarcere pentru cercetători;
- În acest moment lipsește cadrul instituțional și nu există o politică coerentă în România nici pentru reîntoarcerea, nici pentru oprirea exodului personalului medical;
- Lipsește predictibilitatea, în finanțare, în ceea ce privește o strategie pe termen lung, care să transceadă un ciclu electoral, pe care să se poată construi (Corina Negrea);
- Este nevoie de adaptarea legislației;
- Este nevoie de politicieni cu suflet, cărora să le pese de ceea ce se întâmplă și după ce li se termină mandatul (Sorin Popescu);
- Este nevoie de regândirea sistemului medical, baza ar trebui să fie medicina de familie și prevenția, iar medicina de familie este sufocată de birocrație (Corina Negrea);
- Este nevoie de dezvoltarea cercetării (Crina-Petec Călin);
- Sănătatea este o problemă de siguranță națională (Sorin Popescu);
- Este necesară resuscitarea Agenției Naționale a Medicamentului și pornirea studiilor clinice;
- Schimbările frecvente în conducerea unor instituții nu dă suficient timp pentru luarea deciziilor și a implementării unor măsuri bune (Andreea Căpîlna).
- Despre oameni
- Frustrări și blazare vizibile la personalul din țară (Ionuț Poeană);
- Chestionar între medicii de la Rețeaua de Solidaritate – medicii din Diaspora s-ar întoarce, în diverse forme, telemedicină, proiecte punctuale, permanent. Au însă nevoie de predictibilitate și un cadru instituțional corespunzător (Gabriela Mirescu);
- Dorul de acasă și nerăbdarea sunt mai mari ca avansul țării – Rețeaua de Solidaritate arată însă că lucrurile pot fi accelerate, trebuie doar coagulat și canalizat valul de bunăvoință înspre România (Sorin Popescu);
- Transfer de know-how – Diaspora – țară.
- Schimbare de atitudini și mentalități:
- Avem ca popor un sentiment de inferioritate și un sentiment de jenă, de teamă de a exprima opinii. Învățăm de la școală să ascultăm de doamna învățătoare, profesoară sau dirigintă care are drept de orice asupra copiilor. Învățăm să nu punem întrebări pentru că nu se cade, nu-i frumos, nu-i bine. Nu știm să comunicăm cum se comunică în afara țării între oameni care vin din toate colțurile lumii și care găsesc un numitor comun. Începem aceste temeri de a supăra pe cineva din fragedă pruncie și aici va trebui lucrat foarte mult (Andreea Căpîlna);
- Trebuie să învățăm să gândim cu mintea noastră și să spunem ceea ce gândim. Rolul diasporei este acela de a ajuta la acest lucru. Orice ieșire a unui medic în străinătate aduce înapoi beneficii de abordare, de lucru, de colaborare (Andreea Căpîlna);
- Avem nevoie de deschidere, muncă în echipă, egalitate în relația medic-pacient și medic-medic (Ionuț Poeană). Trebuie să separăm titulaturile și să nu concentrăm puterea în mâna unui singur om, trebuie să ieșim din paradigma „l-am supărat pe dom’ profesor”;
- Colaborarea și colegialitatea – pot deschide mințile asupra modului rigid uneori, de practicare a medicinei în România (Andreea Căpîlna);
- Dacă este obișnuit să i se dea, publicul ajunge să ceară informație de calitate (Corina Negrea).
2. Comentarii din public pe pagina de Facebook Rețeaua de Solidaritate:
- Deschiderea listei de experți medicali și pentru medicii romani din diaspora, iarăși o măsură simplă (Aura Noculescu)
- Recunoașterea rapidă a specializărilor obținute în alte țări UE este o măsură simpla (Aura Noculescu)
- Se pot face propuneri statului român. Prin rețeaua de solidaritate, statul are acces la medici și cercetători din afara țării, un know-how de prețuit. Ceea ce este un lucru senzațional! (Sevi Mayr)
- Nu sunt respectate procedurile de bună practică internaționale, nici măcar ghidurile de tratament nu există. De ce nu există ghiduri de tratament pe specialități? O măsură de bază (Aura Noculescu)
- Așa se întâmplă și în universitățile de stat… cei cu doctorate obținute în străinătate nu au nicio șansă de a pătrunde în lumea academică din România (Cristina Codarcea)
- Autonomia universitară lucrează pentru protejarea mediocrității și nu pentru a crește competitivitatea (Cristina Codarcea)
- Și dacă pui întrebări critice, râd de ele, sau răspund în doi peri, fiind depășiți de întrebare. Mai pune cineva întrebări în acest climat, eu știu totul, tu nimic? (Aura Noculescu)
- Apropo de ce zicea dna. Căpîlna, că în România nu se întreabă nimic după o prezentare… Păi explicația e simplă. Nu întreabă nimeni pentru că dacă ar întreba, s-ar expune ca vulnerabil că nu a înțeles în fața celorlalți sau și-ar atrage ochii tuturor asupra ei/lui. Pe scurt: „E rușine, maică!” (Valentin Dumitrașcu)
- Situația mizerabilă a cercetării din România este indiscutabilă. Totuși, încă există colective de cercetare care fac cercetare de performanță, inclusiv în Universități (Ștefan Szedlacsek)
- Cum facem ca modelul sistemului de sănătate german să fie aplicat și în România? Nu mă refer acum la finanțare, desigur, ci la model de sistem de sanatate cu tot ceea ce implica modul de lucru pentru medici si farmacisti! (Mihaela Paraschiv)
- Cred că puntea dintre RO-diaspora se poate crea doar dacă va fi construită din ambele parti, atât din partea celor din tara dar si a celora din diaspora. Cercatarea biomedicala din tara cu certitudine are mare nevoie de ajutorul cercetătorilor din diaspora (Ștefan Szedlacsek)
- Din păcate sistemul nostru nu este foarte deschis pentru primirea medicilor ce au muncit în străinătate. M-am întors în România în 2016 după 4 ani în Franța și de aproape 2 ani încerc să-mi recunosc competența Europeană de Somnologie…(Marius Balint Gib)
- Publicul se mai și educă (Bounegru Iulian)
- Au rămas niște monștri cu mentalități învechite, în posturi de dumnezei în secții, și în spitale (Bounegru Iulian)
- Cât timp se alocă bani pe cap de student… Se urmărește să iasă cât mai mulți cu diplome (Bounegru Iulian)
- Foarte interesantă discuție, felicitări pentru invitați! (Simona Negoias)
- Vă urmăresc cu plăcere! Și are tot sensul în ce spuneți (Codruta Sanda Sava)
- Succes și mulțumim (Gina Caba)
- Bună ziua, Felicitări pentru emisiune! (Iosif Horvat)
- Bună ziua, oameni frumoși!!!Toată stima (Axenia Samson)
- Invitaţi de excepţie! (Alionescu Ruxandra)
- Bună ziua, tuturor! Invitați de excepție într-adevăr (Roxana Sonea)
- Bravo pentru calitatea discuțiilor! (Miki Paraschiv)
3. Concluziile invitaților – puncte esențiale pentru dezvoltarea unei strategii naționale:
- Deschiderea la sugestii, colaborare, muncă în echipă fără orgolii;
- Sistem bazat pe meritocrație – educație, cercetare, medicină clinică; fără meritocrație nu vom putea avea performanță;
- Predictibilitate, evaluare, criterii;
- Încurajarea gândirii critice;
- Comunicare și informare;
- Debirocratizare;
- Diaspora e o resursă;
- Lideri în loc de contabili, aceia adună energii și oameni în jurul lor;
- Competiție corectă;
- Recompensarea pe merit;
- Responsabilizarea pentru ceea ce facem, promovarea lucrului bine făcut;
- Resurse disponibile și folosite cu chibzuință.
4. Despre invitați
Dr. Andreea Căpîlna (Moldovan) – epidemiolog și medic primar boli infecțioase, Elveția – România. E unul dintre cei mai cunoscuți medici epidemiologi din țară, fost prim Secretar de Stat la Ministerul Sănătății. A absolvit Medicina la Târgu Mureș în 1998, iar în 2009 a devenit Bursieră de Excelență a Societății Internaționale de Boli Infecțioase, în Elveția. A petrecut aproape trei ani profesand la Spitalul Cantonal din Geneva, iar după revenirea în țară a lucrat într-un spital privat din Brașov, ce a câștigat premiul acordat de Organizația Mondială a Sănătății pentru igiena intraspitalicească. În ultimul an a profesat în Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov. Andreea Moldovan a fost decorată și de președintele Klaus Iohannis, în anul 2019.
Dr. Ionuț Poeană – nefrolog Suedia/România – originar din Focșani a lucrat ca medic specialist la Spitalul Universitar de Urgență București și din 2019 profesează la Spitalul Universitar din Lund. În iunie 2020 s-a alăturat grupului de medici voluntari din Rețeaua de Solidaritate și la sfârșitul anului 2020 s-a întors în România și până de curând a lucrat ca voluntar pentru Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Ionuț este pasionat de a oferi explicații medicale într-un mod original și pe înțelesul tuturor pe canalul său de youtube Universul din Tine – o rubrică pe care o puteți urmări în fiecare luni pe pagina Rețeaua de Solidaritate.
Dr. Crina Petec-Călin – doctor în biochimie medicală și specialist în studii clinice, Germania – a absolvit facultatea de chimie, specialitatea chimie-fizică și a lucrat ca asistent universitar la Catedra de Biochimie a Universității Carol Davila din București. În 1999 a plecat cu o bursă doctorală în Franța, definitivându-și teza în domeniul leziunilor oxidative ale genomului uman la Comisariatul pentru Energie Atomică, Grenoble. În 2002 a avut o poziție postdoctorală în Frankfurt, la Departamentul de Anatomie al Facultății de Medicină „J. W. Goethe”, cu focus pe apoptoza celulară. Din 2007 s-a reîntors la chimie-fizică, profesand în nanometrie la firma de biotehnologie MediGenne din München. Aici a activat în colectivul condus de către Dr Heinrich Haas, actualul vicepreședinte BioNTech, participând la dezvoltarea unui nou citostatic. Din 2012 s-a orientat către cercetarea clinică și a participat în numeroase studii clinice în diverse CROs (Contract Research Organisations). Actualmente lucrează la ICON, compania care a realizat studiul clinic organizat pentru lansarea pe piață al vaccinului Pfizer/BioNTech. Dr Crina Petec Călin e unul dintre sutele de medici și cercetători voluntari în Rețeaua de Solidaritate.
Corina Negrea – jurnalistă de știință – absolventă a Facultății de Chimie-Fizică, Corina și-a început cariera de jurnalist de știință în urmă cu 26 de ani, la Radio România Cultural. Din 1998 e corespondentă la Stockholm la „Săptămâna Nobel, iar din 2009 transmite anual și de la Oslo, acolo unde au loc conferința de presă și ceremonia decernării premiului Nobel pentru pace. În emisiunea ei, „Știința 360” la Radio România Cultural, Corina Negrea informează zilnic despre cele mai actuale și fierbinți teme din știință și tehnologie, fiind într-un dialog constant cu cercetătorii români din țară și din Diaspora.
Dr. Sorin Popescu – medic, Rețeaua de Solidaritate, Austria – Sorin locuiește în Viena, a studiat medicina în București, are un master în sănătate publică, EMBA în macroeconomie și deține specializări în domeniul afacerilor și managementului resursei umane. Sorin e director general într-o companie multinațională de biotehnologie. Din martie 2020 face parte din echipa Rețelei de Solidaritate pentru că a simțit că așa poate face ceva concret pentru a transforma în fapte, visele sale pentru România.
Moderare: Gabriela Mirescu – politolog, Elveția – Fondatoare a Rețelei de Solidaritate, moderează întâlnirile „Dialog cu Diaspora”.
Puteți urmări emisiunea integrală aici.
O cronică a ideilor invitaților emisiunii Dialog cu Diaspora și a comentatorilor paginii www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate. Au consemnat: Alina Jurcoane și Doris Lupu din redacția Rețeaua de Solidaritate.
