Zilnic, toate țările europene (și nu numai) comunică buletinele oficiale cu numărul persoanelor infectate și a celor decedate. Oare cât de credibile sunt Italia, Spania, Regatul Unit, Franța, Suedia, Elveția și Olanda, în special în ceea ce privește numărul de victime? În cazurile Germaniei și Belgiei e imposibil să le cunoaștem, pentru că încă nu comunică datele necesare pentru a afla. Conform statisticilor oficiale, astăzi Italia este cel mai puternic afectat stat european, după Spania. Bilanțul dramatic al victimelor, acum în jur de 27.000, este chiar cel mai mare. Pentru a înțelege însă impactul real al virusului asupra țării noastre, în comparație cu restul Europei, trebuie să știm cine spune într-adevăr adevărul și cu cât a fost redimensionat numărul deceselor. Datele despre decesele de Covid-19, comunicate zilnic de către Protecția Civilă, se referă doar la pacienții cu diagnostic confirmat prin testare, fiind deci inferioare față de situația reală. Același lucru se întâmplă și în celelalte țări europene menționate. O cercetare a Institutului pentru Studii de Politică Internațională (ISPI) privind decesele înregistrate de respectivele institute naționale de statistică, pe care Dataroom le consultă în avanpremieră, ne permite să comparăm, țară după țară, numărul de decese din acest an cu cele din anii anteriori. Diferența ar trebui să corespundă deceselor datorate Covid-19, dar comparativ cu datele comunicate în lunile de epidemie există o nepotrivire considerabilă. Ce înseamnă acest lucru? Acestea sunt decesele subestimate, adică pacienții care au contractat boala, dar nu au fost testați și cei care au murit în urma efectelor secundare ale coronavirusului: pacienții cu atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, anevrisme sau alte patologii, cei care nu au fost consultați și salvați la timp din cauza spitalelor pline. Odată identificat acest număr, vs fi posibil să știm și ce țări au mințit cel mai mult în comunicare și care dintre ele au o rată de mortalitate în exces mai mare la un milion de locuitori.
Comparația cu datele din anii anteriori
Perioada luată în considerare, între o țară și alta, poate varia cu câteva zile, în baza actualizărilor făcute de fiecare țară, dar obiectul analizei se referă mereu la datele deceselor înregistrate de institutele naționale de statistică în perioada martie-aprilie 2020 , în raport cu media deceselor din aceeași perioadă a ultimilor patru ani (2015-2019). Pentru o comparație cât mai exactă, în mod evident, nu vom lua în considerare datele de ultimă oră. Să facem abstracție, atunci, pentru moment, de buletinele zilnice și să analizăm decesele înregistrate de primării în registrele de stare civilă. Spania numără 68.056 de decese, față de 39.981, în aceeași interval de timp din anii precedenți. Este țara cu cea mai mare creștere: peste 70%. Olanda a înregistrat +50% (22.352 față de 14.895). Urmează Italia, cu 78.757 total decese la data de 4 aprilie față de 57.882. Deja binecunoscutele date Istat ne spun că, la nivelul Italiei, creșterea medie este de 36% (însă știm bine că cea mai crunt lovită este Lombardia, cu creșteri de zece ori mai mari în localitățile din provincia Bergamasca). Regatul Unit al Marii Britanii înregistrează +36% (63.842 față de 46.877). Elveția +25%, Franța și Suedia +20%.
Decese în fiecare stat
Sursă: date prelucrate de ISPI în baza datelor institutelor naționale de statistică din respectivele state
Victime reale și decese comunicate
Această creștere a numărului deceselor, în jargon statistic, este definită ca «exces de mortalitate». Pentru a face un pas înainte, este necesar să cuantificăm diferența dintre victimele în plus, numărate în acest an, și decesele care ne sunt comunicate în fiecare zi de Protecția Civilă și de autoritățile din celelalte țări. Din această comparație rezultă un număr: cel al victimelor neincluse în buletinele Covid-19, adică subestimate. În fruntea clasamentului, în termeni absoluți se afla Regatul Unit al Marii Britanii ( minus 8.184), apoi Spania (minus 7.326), ltalia (minus 5.547), Olanda (minus 3.797), Franța (minus 3.679), Elveția (minus 339) și Suedia (298). Cercetătorul Ispi Matteo Villa notează: «Aici înțelegem, din nou, ceea ce lipsește pentru o abordare mai sistematică a Fazei a 2-a: capacitatea corectă de încadrare și clasificare a cauzei de deces a defunctului este crucială pentru a putea înțelege modul în care epidemia se desfășoară cu adevărat în fiecare țară».
Diferența între decesele Covid-19 comunicate și cele reale.
Sursă: date prelucrate de ISPI în baza datelor institutelor naționale de statistică din respectivele state
Subestimarea deceselor datorate Covid-19
Este evident că nu toate persoanele decedate „în exces” pot fi considerate cu certitudine decedate din cauza Covid-19. Numărul „în exces” a decedaților este însă cel mai sigur indicator pe care îl putem corela ratei reale de incidență a Epidemiei asupra populației. Sunt așa-numitele „efecte colaterale”, care nu includ decese de coronavirusuri, ci pacienți decedați care nu au putut fi tratați în cel mai corespunzător mod, într-o perioadă în care spitalele erau copleșite de pacienți cu Covid-19. În acest caz, vom lua în considerare diferența între decesele reale și cele comunicate, nu doar în termeni absoluți, ci procentual. Rezultă o clasificare a țărilor cu raportări mai puțin credibile. Subestimarea majoră este în cazul Olandei (104%), a Regatului Unit (93%), a Franței (41%), Italiei (36%), Suediei și Spaniei(35%) și a Elveției (34%). «Nu este adevărat faptul că Italia subestimează numărul deceselor mai mult decât celelalte țări europene – subliniază Villa – este surprinzător să vedem că toate țările se situează mai mult sau mai puțin între 30 și 40%, în afară Olandei și a Regatului Unit, cu valori mult superioare celorlalte. În general, adevărul este că datele raportate sunt subestimate cu 49%. Pe scurt, una din trei victime lipsește la apel.
Subestimarea numărului decedaților din cauza epidemiei
(în medie: +49%)
Sursă: date prelucrate de ISPI în baza datelor institutelor naționale de statistică din respectivele state
Impactul asupra populației
Datele reale — adică numărul de morți mai mare decât în anii precedenți — ne permit de asemenea să știm care este țara europeană cel mai puternic afectată la fiecare milion de locuitori. Spania 663 decese, Italia 586, Marea Britanie 554, Olanda 524, Franța 482, Suedia 295, Elveția 246. «Această clasificare este mult mai realistă decât cea pe care am obține-o folosind doar numerele comunicate.», spune Villa.
Morți raportați la numărul populației
Numărul real de Morți din cauza Covid-19 la fiecare milion de locuitori
Sursă: date prelucrate de ISPI în baza datelor institutelor naționale de statistică din respectivele state
Cazul Belgiei
Belgia este un caz aparte, aproape chiar ignorat. Este imposibil de calculat numărul real de morți din cauza pandemiei, deoarece registrul cu numărul total de decese în lunile martie și aprilie nu este actualizat. Dar guvernul belgian susține a fi transparent față de restul Europei, deoarece numărul de 7.200 de morți din cauza Covid declarați include și simptomaticii netestați și morțile suspecte din azilurile de bătrâni, unde are loc un masacru silențios: aproape 50% din decese. Chiar dacă luăm acest număr ca fiind unul real, rămân în afara lui toate celelalte cazuri. De fapt, dacă se compară singurele date disponibile sau media deceselor din anii 2009-2018, se poate vedea, de exemplu, că între 7 și 13 aprilie numărul de decese din cauza Covid-19 depășește pe cel referitor la toate celelalte cauze.
Cazul Belgiei
medie decese totale 2009- 2018 | decese Covid-19
Sursă: date prelucrate de ISPI în baza datelor institutelor naționale de statistică din respectivele state
Rămâne problema că, dacă vrem să ne referim la buletinele oficiale comunicate de către toate țările, Belgia are azi numărul de decese cel mai mare de pe continent (și poate chiar din lume): 597 de morți la un milion de locuitori, față de 480 în Spania și 430 în Italia. Este o cifră cumplită, considerând faptul că Belgia – o țară mică a Uniunii Europene (11 milioane de locuitori), reprezintă chiar inima Europei, Bruxelles este sediul Parlamentului și al Comisiei Europene, și relansarea după Covid începe și de acolo. Dar, cu toate acestea, este țara cu cele mai puține informații disponibile referitoare la gestionarea pandemiei.
Articol preluat ți tradus din CORRIERE DELLA SERA ,secțiunea DATAROOM a Milenei Gabanelli , link către articolul original:
