Medicina de familie din România în era Coronavirus

Viaţa noastră s-a schimbat din martie 2020. Ne-am adaptat în toate domeniile, după abilităţi şi posibilităţi. Medicina de familie nu a făcut excepţie.

Ca primă linie între pacient şi sistemul de sănătate, înţelegem atât încercările pacientului, cât şi pe cele ale sistemului. În aceste zile, prin contactul apropiat cu colegii noştri medici care profesează în alte ţări, ni se deschide o perspectivă de ansamblu asupra pandemiei.

Local, în cabinete, felul în care am venit în întâmpinarea pacientului s-a schimbat astfel:

Din 16 martie nu se mai utilizează cardul de sănătate [1] şi se consultă prin telemedicină [2].

Având de-a face cu un virus care presupune transmiterea lui prin atingerea obiectelor contaminate, cardul de sănătate devine un vector de infecţie dinspre pacient spre medic și dinspre medic spre pacient. În absenţa testării la scară largă şi confruntându-ne cu pacienţi infecţioşi, dar asimptomatici, utilizarea lui ar fi fost riscantă. Această măsură a fost binevenită, având în vedere contextul epidemiologic şi măsurile de carantină adoptate pe teritoriul României. Scopul a fost asigurarea accesului la servicii medicale în condiții de siguranță pentru medici și pacienți, prin limitarea deplasărilor și a interacțiunii cu alte persoane. [2]

Telemedicină se făcea şi până acum, dar nu era un serviciu taxabil. Mulţi dintre noi, medici de familie, am făcut asta pro bono, alţii au închis telefoanele în afara orelor de program. Ar fi benefic pe termen lung ca acest serviciu taxabil să persiste. Contactul dintre medicul de familie şi pacient ar fi susținut şi încurajat.

Deocamdată, potrivit unui comunicat transmis luni, 4 mai, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), posibilitatea ca pacienţii să fie consultaţi prin telefon sau on-line şi trimiterea reţetelor pe email sau alte mijloace electronice, vor fi prelungite şi după înlăturarea stării de urgenţă, la 15 mai. [3]

Cât timp telemedicina rămâne o variantă, cardul de sănătate nu va fi utilizat în cazul acestor consultaţii. Legat de utilizarea lui în alte tipuri de consultaţii nu am primit încă directive. Conform comunicatului de presă, reglementările necesare vor face obiectul unui proiect de act normativ ce va fi supus aprobării Executivului. [3]

Ambulatoriile s-au închis sau şi-au restrâns activitatea pentru a se ocupa strict de urgenţe. Problemele de natură medicală care ne-au depăşit specialitatea s-au rezolvat telefonic în majoritatea cazurilor, prin contactarea colegilor din diversele specialităţii medicale. Colegii au fost prompţi şi ne-au susţinut. [4] Le mulțumim.

Numărul de consultaţii în medicina de familie a scăzut. Pacienţii cronici au fost temporizaţi cu reţete pentru 3 luni şi au fost suspendate controalele periodice, astfel că pentru majoritatea cabinetelor de medicină de familie cu liste sub 2000 de pacienţi, veniturile au scăzut considerabil în această perioadă.[5][6]

Cheltuielile cabinetelor de medicină de familie au crescut. Achiziţia materialelor de protecţie şi a dezinfectanţilor a fost suportată de către noi, ca operatori privaţi. Am primit mici ajutoare din partea primăriilor, CNAS-ului, a Colegiului Medicilor şi al Ordinului Asistenţilor Medicali. Le mulţumim şi le apreciem, însă sunt insuficiente pentru a traversa luni întregi de pandemie.

Mulţumim şi societăţii civile pentru sprijin în aceste momente. Aici mă refer la pacienţi, prieteni, voluntari ai asociaţiilor de binefacere şi colegilor medici care au alcătuit reţele și au lucrat împreună pentru trierea şi actualizarea continuă a informaţiilor de natură medicală.[7][8]

Ne confruntăm cu modificări multiple, în termen scurt, de legislaţie legată de acordarea concediilor medicale pentru pacienţii care au fost în izolare/ carantină. Rezultatul e un hăţiș birocratic comparabil junglei. În sensul în care e natural ca asta să se întâmple în timp de pandemie, iar la sfârşit, cine supravieţuieşte fără să fie amendat poate începe liniştit o facultate de drept.

Foarte pe scurt, și doar ca un exemplu din multe concomitente, recomandările inițiale ce prevăd concediile medicale, regăsite în Ordonanța de urgență nr. 158/2005 [9] și Ordinul nr. 15/2018 [10] au fost modificate în pandemie prin Ordinul nr. 414/ 31 martie 2020 [11] care face referire la izolare și carantină în contextul Covid19.

Ordinul nr. 414/2020 a fost apoi modificat de Ordinul nr. 622/ 16 aprilie 2020. [12] și Ordinul nr 629/ 16 aprilie 2020. [13]

Nu beneficiem de zile libere sau concediu plătit.

În contextul în care, la nivel național avem un deficit de aproximativ 2100 de medici de familie [14] (necesarul real de medici de familie fiind de 12.406), în practică ne confruntăm cu imposibilitatea unei înlocuri în unele regiuni, din lipsă de medici.

Iar dacă se întâmplă asta, ești legat de cabinet, pentru că în contractul-cadru, în normele de metodologie, este stipulat că medicul poate să absenteze din cabinet doar dacă există un înlocuitor sau are o convenție de reciprocitate cu un alt medic. [15] Acesta este motivul pentru care mulți dintre noi n-au avut un concediu de ani de zile.

Iar acum, în pandemie, lucrurile se complică și mai mai mult: o expunere prelungită la pacienţi a unui medic înlocuitor şi prospectul unor consultaţii telefonice pentru pacienţi al căror istoric nu-l cunoști, face o înlocuire cu atât mai dificilă.

Astfel, e improbabil să găsim un înlocuitor, chiar dacă noi înşine am avea probleme de natură medicală. O reglementare legală care să ne permită zile libere plătite, mai ales în acest context pandemic, ar fi utilă și binevenită.

Continuarea programul național de vaccinare al nou-născuților și al copiilor a fost un subiect fierbinte la începutul pandemiei. [16]

Ne-am găsit la mijloc, între un virus care poate fi transmis de pacienţi asimptomatici, lipsa testării în masă şi lipsa echipamentelor de protecţie. În acest context, logica spune să nu rişti. Odată ce am achiziționat echipamente, vaccinarea şi-a urmat cursul, fiind facilitată de lipsa altor pacienţi care să intre în cabinet, ca urmare a gestionării consultațiilor prin telemedicină.

Managementul pacientului Covid 19

Din punct de vedere medical, în lipsa testării la scară largă de la începutul pandemiei, am fost forţați de circumstanţe să căutăm alte modalităţi pentru efectuarea unui diagnostic de suspiciune pentru Covid-19.

Soluţia a fost integrarea informaţiilor privind simptomatologia, clinica, antecedentele personale ale pacientului, existenţa unui contact epidemiologic, cu analizele de laborator (biochimie, nu rt-PCR sau teste rapide în privat), pulsoximetria şi ecografia pulmonară.

Mai multe despre aspectul medical, aici:

Prezentare Management pacient Covid-19 în medicina de familie (slide-uri)

https://docs.reteauadesolidaritate.com/s/kGjF8e8E644M75s

Audio: https://reteauadesolidaritate.com/cum-diagnosticam-o-infectie-cu-coronavirus-in-medicina-de-familie-dificil/

Articol: https://reteauadesolidaritate.com/definitia-de-caz-in-covid-19-criteriu-economic-sau-medical/

Ne așteaptă în continuare, începând cu 15 mai, perioada de relaxare. Suntem azi în data de 13 mai și încă ne lipsesc informațiile exacte despre ce va presupune asta. Este important, mai ales pentru serviciile din ambulatorii. Ar fi fost utilă o informare din timp, pentru a ne adapta activitatea la măsuri noi și pentru a începe programarea pacienților spre specialiști, după nevoie.

Per total, această pandemie este o perioadă profund marcată de incertitudine.

Această incertitudine a motivat lumea medicală şi alte categorii profesionale să deschidă multiple noi punţi de comunicare. O astfel de punte este chiar această reţea. Dar e doar una din multe. Împreună am reuşit să ajutăm mai mult, mai bine şi mai organizat.

Drumul e lung, și e bine când nu eşti singur.

Referințe: